Oficialii Ministerului de Finanţe admit că execuţia bugetară anuală s-ar putea închide cu un deficit peste 3% din PIB. Cauzele dezechilibrului: majorările în exces ale salariilor şi pensiilor din 2008 şi cheltuielile bugetelor locale.
După primele nouă luni ale anului, bugetul general a obţinut un minus de 7,1 miliarde de lei, însemnånd 1,42% din PIB. În aceeaşi perioadă, atåt în 2006, cåt şi în 2007, erau raportate excedente de 1,7% din PIB, respectiv 0,19% din PIB.
Conform tradiţiei, caracterizată drept „lamentabilă“ de Comisia Europeană în prognoza economică de toamnă, cheltuielile bugetare se amplifică în ultimele două-trei luni ale anului. Prin urmare, estimarea forului european privind un deficit de 3,5% pentru 2008, precum şi temerile oficialilor romåni sunt justificate. În 2006 şi în 2007, Guvernul a risipit, în ultimul trimestru, cåte zece miliarde de lei, generånd deficite anuale de 1,7% şi 2,6% din PIB. Ţinta de deficit pentru acest an este 2,3% din PIB.
Spre deosebire de anii precedenţi, deficitul mare al bugetului de stat nu mai este compensat de excedentele bugetelor locale şi ale bugetului de pensii, care echilibrau soldul bugetului general. În septembrie 2008, administraţiile locale, care au fost criticate de-a lungul timpului tocmai pentru slaba capacitate de a cheltui fondurile alocate, au reuşit performanţa de a genera un deficit de 434 milioane de lei. Comparativ, în septembrie 2007, acestea aveau excedent de patru miliarde de lei, iar în 2006, de 2,2 miliarde de lei. Însă, administraţiile au recuperat, pe final de an, cheltuind peste un miliard de lei.
Măsuri tardive
O altă sursă de dezechilibru a bugetului general este majorarea pensiilor care a consumat sume mult mai mari în 2008 şi a erodat surplusul bugetului de asigurări sociale. Acesta a coboråt de la peste un miliard de lei, în septembrie 2006 şi 2007, la numai 443 milioane lei, în septembrie anul acesta.
Ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, a ameninţat că va tăia orice cheltuieli cu protocolul, achiziţiile de autoturisme şi primele bugetarilor şi că va interzice semnarea de noi contracte începånd cu 1 noiembrie. Măsurile sunt însă tardive şi insuficiente. Oficiali din Finanţe spun că evoluţia bugetului a devenit o mare incertitudine, cu atåt mai mult cu cåt se apropie alegerile, iar deficitul riscă să depăşească 3% din PIB. În acelaşi timp, eventualele creşteri salariale în învăţămånt şi în alte sectoare bugetare vor accentua presiunea asupra bugetului.
Guvernul vrea cheltuieli prudente, cel puţin declarativ, după ce în septembrie rectifica bugetul de stat şi majora cheltuielile la 5,97 miliarde de lei, mizånd pe venituri suplimentare de 5,11 miliarde de lei. Diferenţa de 862 milioane de lei era transferată în deficit. Mai mult, fondul de rezervă, care alimentează diverse „proiecte“ aflate la dispoziţia Guvernului, a fost dublat în septembrie, de la 728 milioane de lei la 1,48 miliarde de lei. Se pare că experţii statului nu şi-au făcut curect calculul că vor aduna mai mult la buget (două miliarde de lei ar fi urmat să fie colectate suplimentar din impozitul pe profitul companiilor). La numai o lună de la această rectificare, ministrul finanţelor se arăta nemulţumit de veniturile bugetare şi îşi exprima temerea că firmele ar putea să nu-şi mai plătească dările la stat din lipsa lichidităţilor. Despre fondul de rezervă, Vosganian avertiza că nu va mai fi folosit decåt conform legii, pentru situaţii urgente, recunoscånd implicit că pånă acum nu s-a întåmplat întocmai.
Totodată, previziunile Guvernului privind veniturile care ar urma să fie atrase la buget în acest an, considerate mult prea optimiste de către analiştii economici, par irealizabile, în timp ce cheltuielile sunt tot mai greu de stăpånit. În septembrie 2008, veniturile reprezentau 23,8% din PIB. Într-un ritm de colectare de 2,65% lunar, veniturile se vor situa în jur de 32-33% pånă la sfårşitul anului, cu mult sub prognoza de 36%. De altfel, încasările s-au ridicat la 32% din PIB şi în 2007, şi în 2008.
Depăşirea plafonului de deficit de 3% din PIB, agreat de statele UE prin Pactul de Stabilitate şi Creştere, va însemna deschiderea unei proceduri de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Dincolo de procedurile birocratice, există dezavantaje care se vor resimţi direct: dezechilibrele economice vor scumpi viaţa, iar adoptarea euro va deveni un obiectiv îndepărtat pentru Romånia.
Bugetul general consolidat este alcătuit din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul de asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul unic de sănătate, bugetul creditelor externe contractate de ministere, bugetul AVAS, bugetul activităţii de privatizare, împrumuturile interne, bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii, fondurile externe nerambursabile, bugetul trezoreriei şi bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri.
3,5% din PIB este nivelul deficitului bugetar estimat de Comisia Europeana pentru Romånia la finele anului 2008, în timp ce Guvernul ţinteşte 2,3% din PIB
