Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dată ţintă pentru aderarea României la zona euro, a anunţat, marţi, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN şi cea a Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, evenimente care s-au desfăşurat la Bruxelles.
‘‘În contextul discuţiei miniştrilor referitoare la situaţia economică din UE şi prognoza de primăvară a Comisiei Europene, publicată în data de 5 mai a.c., ministrul Liviu Voinea a anunţat că, pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economica, Guvernul României a stabilit 1 ianuarie 2019 ca data tinta pentru aderarea României la zona euro’‘, se arată într-un comunicat publicat de Ministerul Finanţelor Publice pe site-ul propriu.
Anunţul a fost primit pozitiv de participanţii la reuniunea Ecofin, precizează sursa citată.
La reuniunea ECOFIN s-au mai discutat propunerea de directiva privind taxa pe tranzacţiile financiare (aflată în faza preliminară) şi analiza realizată de către Comisia Europeana privind dezechilibrele macroeconomice cu care se confruntă unele state membre ale Uniunii Europene.
În cadrul reuniunii Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, ministrul Liviu Voinea, guvernatorul român la BEI, a subliniat importanţa accelerării finanţării BEI pentru Republica Moldova în contextul situaţiei din regiune. Preşedintele BEI, Werner Hoyer, a reconfirmat angajamentul BEI pentru susţinerea finanţării de proiecte în Republica Moldova.
Banca Naţională a României nu respinge termenul ambiţios de adoptare a monedei euro, dar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, crede că acesta poate fi asumat doar în condiţii de consens politic şi dacă se stabilesc termene intermediare.
"2018-2020 nu cred că e departe de o realitate. Dar dacă ne raportăm la acest obiectiv, trebuie să punem termene intermediare, că nu vii la 1 ianuarie să schimbi, şi e nevoie de consens politic", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a arătat ca populaţia reacţionează diferit la eventuale scumpiri. "Un bucureştean suportă mai bine creşterea preţului la pâine. Nici nu mănâncă prea multă pâine bucureşteanul. Dar la 100 de kilometri de Bucureşti se mănâncă mai multă pâine", a explicat Isărescu.
Agerpres