Deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB în octombrie, menţinându-se la acelaşi nivel ca în luna precedentă. Performanţa n-ar fi putut să fie realizată fără un artificiu contabil prin care statul şi-a redus cheltuielile preluând 1,8 miliarde de lei (420 de milioane de euro) de la Eximbank. În execuţia bugetară pe luna octombrie, publicată ieri pe site-ul ministerului de finanţe apare şi un transfer de 1,8 miliarde de lei de la Eximbank, în favoarea statului. Suma este trecut
Deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB în octombrie, menţinându-se la acelaşi nivel ca în luna precedentă. Performanţa n-ar fi putut să fie realizată fără un artificiu contabil prin care statul şi-a redus cheltuielile preluând 1,8 miliarde de lei (420 de milioane de euro) de la Eximbank.
În execuţia bugetară pe luna octombrie, publicată ieri pe site-ul ministerului de finanţe apare şi un transfer de 1,8 miliarde de lei de la Eximbank, în favoarea statului. Suma este trecută cu minus, la cheltuieli. Fără aceast artificiu, deficitul bugetar ar fi urcat la 5,5% din PIB.
Reprezentanţii ministerului de Finanţe susţin că suma de 1,8 miliarde de lei este reprezentantă de „disponibilităţi ale ministerului” constituite potrivit legii de funcţionare a Eximbank. Potrivit ordonanţei de rectificare a bugetului de stat, emisă în august, sumele disponibile în diferite fonduri de garantare gestionate de Eximbank (vezi notă), precum cel pentru garanţii de export, pentru garantarea creditelor vor fi trecute în bugetul de stat sub formă de cheltuieli negative.
Venituri şi cheltuieli
În luna octombrie, veniturile totale s-au ridicat la 131 miliarde de lei, în creştere cu 13,2% faţă de septembrie. Cheltuielile la bugetul consolidat au fost de 156,5 miliarde de lei, crescând cu doar 10,7%, sub ritmul de creştere a veniturilor. Fără transferul de la Eximbank, cheltuielile ar fi ajuns la peste 158 de miliarde de lei.
La capitolul investiţii, cheltuielile de capital au crescut cu 14,66%, până la 16,8 miliarde de lei, dar MFP precizează că totalul cheltuielilor pentru investiţii s-a cifrat la 25,9 miliarde lei, respectiv 5,2% din PIB.
La cheltuielile de personal, ministerul Finanţelor precizează că nivelul mediu lunar din primele 10 luni ale anului 2009 este cu 7,3% mai mic decât cheltuielile medii lunare din ultimul trimestru al anului 2008, în condiţiile în care cel de-al 13-lea salariu a fost achitat în prima parte a anului 2009. Faţă de luna septembrie, cheltuielile au crescut cu 9,41%, sub media generală.
În ceea ce priveşte veniturile la vistieria statului, încasările din impozitul pe profit s-au redus la 10 luni cu 11,3% faţă de realizările din perioada similară din 2008, cele din TVA au scăzut cu 18,7%, respectiv cu 6,5 miliarde lei, iar contribuţiile de asigurări sociale s-au diminuat cu 1,4%.
Impozitul pe profit a adus la buget 11,13 miliarde lei, încasările din TVA au însumat 28,48 miliarde lei, iar contribuţiile de asigurări sociale au totalizat 40,212 miliarde lei.
La capitolul încasări, o evoluţie pozitivă a fost înregistrată de impozitul pe venit, care a urcat cu 2,9%, şi de veniturile din accize, în creştere cu 11,6%, la 12,65 miliarde lei.
FMI şi autorităţile române au convenit pentru acest an o ţintă de deficit de 7,3% din PIB, faţă de un program iniţial de 4,6% din PIB, dar ultimele prognoze indică un sold negativ la finele anului de 7,8 – 8% din PIB.
Cum a făcut statul bani de la Eximbank
Fondurile aflate la dispoziţia Eximbank, care au fost folosite pentru reducerea cheltuielilor bugetare sunt:
a. fondurile pentru garanţii de export, pentru garantarea creditelor de export, a creditelor cumpărător şi a investiţiilor româneşti în străinătate, precum şi a activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a tranzacţiilor internaţionale
b. fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor de export, a garanţiilor de export,…
c. fondul destinat stimulării operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi pentru finanţarea, cofinanţarea şi refinanţarea activităţilor de dezvoltare a infrastructurii, a utilităţilor de interes public, dezvoltare regională, susţinere a activităţii de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător, ocupare şi formare a personalului, susţinere şi dezvoltare a IMM-urilor
d. fondul pentru asigurarea şi reasigurarea creditelor obţinute în vederea realizării de bunuri şi servicii destinate exportului;
e. alte fonduri care vor fi înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, cu reglementarea modalităţilor de utilizare.