Introducerea cazierului fiscal creeaza probleme oamenilor de afaceri din afara tarii. La directiile financiare din tara s-a creat o situatie ciudata: investitorii straini s-au izbit de necesitatea de a avea un cazier fiscal, insa Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) nu poate elibera asa ceva doar pe baza pasaportului.
Prin norme interne, semnate de secretarul de stat Neculae Plaiasu, Ministerul Finantelor Publice a stabilit regulile pentru persoanele fizicesi juridice straine sau chiar romane, precumsi pentru cetateni romani fara domiciliu in Romania. Daca cetatenii romani cu domiciliul in tara pot obtine cazierul pe baza unei simple cereri, pentru investitorii din afara lucrurile se complica. Ei trebuie sa se inregistreze fiscal, adica sa obtina numarul de identificare fiscala (NIF). Pentru aceasta, Fiscul solicita cetatenilor straini sa isi desemneze un reprezentant fiscal – persoana fizica sau juridica din Romania, arata recomandarile interne trimise de Ministerul Finantelor Publice. Un ordin al ministrului, nr. 143/2003, stabileste conditiile in care poate fi ales reprezentantul fiscal. Acesta este persoana care isi asuma in fata notarului raspunderea solidara pentru obligatiile la impozitul pe venit ale cetateanului strain, potrivit ordinului citat.
O data ce accepta aceste conditii, reprezentantul fiscal se prezinta la Fisc cu un dosar nou-nout, care va include: o copie de pe pasaportul cetateanului pe care il reprezinta, copie de pe buletinul de identitate al reprezentantului fiscal, o declaratie-tipsi un timbru de 31.000 de lei. Acestea fiind depuse, DGFP va elibera numarul de identificare fiscalasi, ulterior, pe baza unei solicitari distincte, cazierul fiscal.
In cazul unei societati comerciale straine, dosarul va include copiile de pe actele societatii, deopotriva cu o copie de pe actul de identitate al reprezentantului fiscalsi, evident, declaratia-tip de inregistrare a societatii straine.
In ce lege sunt prevazute toate acestea? In nici una. Insa, asa cum Ministerul Finantelor Publice (MFP) ne-a obisnuit, a comunicat directiilor subordonate Norme interne, care nu sunt accesibile publicului larg decat prin informatii trunchiate venite din directii, desi il vizeaza direct. Reprezentantii investitorilor straini au cerut nu o data actualului Guvern, precumsi celor anterioare, mai multa transparenta.
„Este foarte greu de crezut ca persoane din Romania, fizice sau juridice, isi vor asuma raspunderea pentru afaceri suta la suta straine, mai ales in cazul intreprinzatorilor de talie mica sau mijlocie. Masura aplicarii cazierului fiscal este discriminatorie pentru cetatenii straini”, considera avocatul Somai LA?szlAl JAlzsef.
Ministerul Finantelor Publice evita sa informeze insa platitorii de taxe, pasand responsabilitatea in capul directiilor finantelor publice. „Fara sa fie reglementata de lege, aceasta procedura pune pe drumuri investitorii”, adauga avocatul Somai LA?szlAl JAlzsef.
Imprecisa, legea se aplica diferentiat de la o zona la alta: la baza, instructiunile Finantelor Publice sunt aceleasi, in functiesi de bunavointa Fiscului. De pilda, in Timisoara, reprezentantii Fiscului au considerat suficienta o procura prin care reprezentantul roman sa poata sa se ocupe de formalitati in numele reprezentantului strain, fara alte obligatii suplimentare – spune Angelia Stanimirovici, jurist al firmei de consultanta Archimedes din Timisoara, care a obtinut pana acum cazierul pentru doi clienti straini.
Puncte slabe in combaterea evaziunii
Prezentat de Guvern ca o „masura de combatere a evaziunii fiscale”, cazierul nu se utilizeaza taman in schema clasica de tepuire a bugetului: concesionarile in lant, semnalate nu o data de catre Garda Financiara ca principala sursa de evaziune fiscala.
Paradoxal, spre deosebire de firmele straine nou infiintate, cele existente pot cesiona in voie parti sau actiuni, fara sa fie intrebate de cazierul fiscal, spre deosebire de cele care abia pornesc la drum, multe dintre ele bineintentionate.
Investitii straine putine
Romania a atras in primele trei luni ale anului 19,6 mil. USD, cu 10% in plus fata de acceasi perioada din 2002. In total, Romania a atras 9,3 mld. USD, putin fata de Ungaria (20 mld. USD)si Polonia (30 mld. USD).
