Guvernul României a decis acordarea unui sprijin financiar de 3,9 miliarde de lei pentru Complexul Energetic Valea Jiului, ca parte a unui plan de închidere a minelor de huilă necompetitive. Fondurile vor fi utilizate între 2025 și 2032 pentru securizarea exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.
Autoritățile subliniază că banii vor fi folosiți strict pentru acest scop, iar procesul va fi monitorizat îndeaproape. Decizia a fost aprobată de Comisia Europeană și face parte dintr-un efort mai larg de tranziție energetică și restructurare a industriei miniere din România.
Ordonanța de urgență aprobată de Guvern pentru Complexul Energetic Valea Jiului
Guvernul României a aprobat joi, 13 martie, o ordonanță de urgență prin care Complexul Energetic Valea Jiului S.A. primește un ajutor de stat semnificativ.
Acesta are ca scop principal închiderea minelor necompetitive din regiune. Finanțarea totală se ridică la 3,9 miliarde de lei și va fi utilizată pentru punerea în siguranță a patru unități miniere: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că acest sprijin financiar vine după un proces complex de reorganizare a fostului Complex Energetic Hunedoara.
„În Valea Jiului am trecut de la o companie care era în faliment, Complexul Energetic Hunedoara, am realizat o dare în plată foarte complicată pe o nouă companie, Complex Energetic Valea Jiului, după care am început un amplu proces de negociere cu Comisia Europeană pentru aprobarea unui ajutor de stat”, a declarat oficialul.
Fonduri europene pentru securizarea exploatărilor miniere
Ministrul Energiei a subliniat că închiderea exploatărilor miniere necompetitive a fost realizată cu sprijin de stat în toate țările europene. România nu face excepție, iar ajutorul acordat are rolul de a asigura un proces sigur și controlat.
„Prin cadrul normativ pe care l-am adoptat şi în prezent şi în trecut, există o verificare la nivelul Ministerului Energiei, printr-un expert independent pe care, până în luna iunie, Ministerul Energiei îl va contracta şi care va analiza din punct de vedere tehnic toate lucrările, toate deconturile şi, bineînţeles, există şi un rol al Curţii de Conturi.
Le transmit celor de-a Complexul Energetic Valea Jiului să fie extrem de atenţi cu modul în care cheltuie banul public, modul în care gestionează aceste cheltuieli”, a afirmat Burduja.
Pe lângă securizarea exploatărilor miniere, fondurile alocate vor fi folosite pentru a asigura protecția mediului în zonele afectate de închidere.
Măsurile includ refacerea terenurilor și prevenirea riscurilor ecologice rezultate în urma exploatărilor.
”Astăzi, Guvernul României a transpus prin ordonanţă de urgenţă decizia aprobată la nivelul Comisiei Europene, pentru o sumă totală de 3,9 miliarde de lei, până în 2032, bani care merg către închiderea, către punerea în siguranţă a celor patru mine din Valea Jiului, Minea, Lonea, care se va închide la finalul acestui an, Mina Lupeni, în 30 iunie 2026 şi Vulcani şi Livezeni, la finalul anului 2030”, a declarat ministrul.
Decizie aprobată de Comisia Europeană
Comisia Europeană a avizat acest sprijin financiar la finalul anului trecut, recunoscând necesitatea unui ajutor de stat pentru închiderea minelor necompetitive.
Decizia face parte din strategia europeană de tranziție energetică, care vizează reducerea treptată a activităților miniere poluante și înlocuirea acestora cu alternative sustenabile.
Executivul român a subliniat că banii vor fi folosiți exclusiv pentru obiectivele stabilite și că orice abatere de la planul aprobat va fi sancționată.
Oficialii au transmis un mesaj clar conducerii Complexului Energetic Valea Jiului, cerând transparență în gestionarea fondurilor publice.
Prin acest sprijin, Guvernul își asumă responsabilitatea pentru finalizarea în siguranță a activităților miniere din Valea Jiului, un pas important în restructurarea sectorului energetic românesc.
Plan actualizat pentru sectorul gazier și investiții deblocate
Ministrul Energiei a subliniat că, în aceeași zi, a fost aprobat un plan actualizat pentru gestionarea sectorului gazier.
„Este o obligație europeană și, practic, reflectă planurile de investiții ale Transgaz. Am spus-o și în context european, România și alte state membre europene nu pot renunța și la cărbune, și la gaz. Asta ar însemna să stingă becul. Gazul este combustibil de tranziție și, pentru că România este cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, la luptă cu Olanda, deocamdată, dar odată cu Neptun Deep ne vom dubla producția și vom fi liderul detașat în Uniunea Europeană, cu 18-20 de miliarde de normalmetri cubi producție anuală. Avem gaz, avem grupuri pe gaz, avem proiecte în derulare, Iernut, Mintia”, a declarat Sebastian Burduja.
Totodată, ministrul a anunțat că miercuri a început sincronizarea investiției de la Năvodari, unde se construiește o centrală în cogenerare de 80 de megawați. Proiectul fusese blocat timp de doi ani, dar acum lucrările au fost deblocate și avansează conform planului.
