Reprezentantii companiilor din domeniu spun ca aceasta industrie isi traieste, de fapt, ultimele momente. Si ca in viitor, locul gloantelor si mitralierelor va fi luat de subansamble auto sau ateliere de reparatii.
Exporturile de produse strategice au fost, anul trecut, in valoare de doar 37 milioane de dolari, comparativ cu 700 milioane de dolari, cat a exportat Romania in 1989. Nineta Barbulescu, presedinte al Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC), spune ca balanta comerciala in cazul acestor produse inregistreaza un puternic deficit, ponderea importurilor fiind de 85%, iar a exporturilor de doar 15%. In momentul de fata, Romania exporta armament sau produse strategice doar in Turcia, India si Pakistan.
Deocamdata, cel mai rentabil produs este pistolul-mitraliera de calibru 7,62, vandut la export cu peste 100 de dolari bucata. Companiile romanesti vor mai exporta anul acesta si grenade de mana antiinfanterie, munitie de artilerie, cartuse de calibru 7,62 mm, dar si vestitul aruncator de grenade antitanc A67. „Primul pas al restructurarii acestei industrii trebuie facut prin externalizarea anumitor capacitati de productie si eliminarea concurentei pe care producatorii interni si-o fac unul altuia. E aberant ca doua societati sa produca acelasi tip de armament sau munitie si nici una sa nu reuseasca sa exporte ceva”, spune Decebal Ilina, secretar de stat la Ministerul Industriei si Resurselor, fost general in Armata romana.
Reprezentantii Guvernului sustin ca, poate, cel mai important motiv pentru care pana in prezent nu se luase o decizie de restructurare masiva a industriei de aparare este cel social. In general, companiile producatoare de armament se gasesc in zone monoindustriale. Iar mentalitatile sunt remanente. „Oamenii traiesc inca cu impresia ca ne gasim undeva prin 1987, anul de varf al acestei industrii. Ei primeau doua sau chiar trei salarii intr-o singura luna. Pana la urma, ei chiar munceau pe bani, dar aveau comenzi”, spune Decebal Ilina,
Potrivit ordonantei de urgenta, persoanele disponibilizate din aceasta industrie beneficiaza de ajutor de somaj si de un venit lunar de completare egal cu diferenta dintre salariul mediu net pe economie din luna anterioara concedierii si nivelul ajutorului de somaj stabilit de reglementarile in vigoare. Acest venit de completare se acorda de la data stabilirii ajutorului de somaj, pe o perioada de 14 luni, dar nu mai tarziu de 31 martie 2003.    

Stiri

Romaqua estimeaza cresterea vanzarilor cu 55%
Compania Romaqua Group Borsec estimeaza vanzari de peste 722 de miliarde lei in anul 2002, in crestere cu 55 % fata de volumul vanzarilor inregistrate anul trecut. Investitiile pe care Romaqua le va derula la Borsec pana in anul 2005 se vor ridica la circa 55 de milioane de marci germane. Anul trecut, compania a investit in infrastructura aproximativ sase milioane de marci germane si a achizitionat utilaje noi de alte zece milioane de marci.
„Piata romaneasca a apei minerale se dezvolta incontinuu. In anul 1999, piata a crescut cu 27 % si in anul 2000 cu 16 %”, sustin oficiali ai companiei. Piata apelor minerale carbogazoase si plate a fost anul trecut de aproximativ 760 milioane de litri, iar pentru anul 2002 se asteapta o crestere cu 3-5 procente. Romaqua exporta apa minerala in 14 tari si are exclusivitate asupra imbutelierii apelor minerale carbogazoase si plate Borsec.

Fegro Selgros se extinde
Fegro Selgros va deschide la sfarsitul lunii ianuarie primul complex comercial Selgros Cash&Carry din Bucuresti, in cartierul Pantelimon. Suma investita in acest complex comercial este de aproximativ 13,5 milioane de euro. Pana la sfarsitul anului va fi inaugurat un alt centru comercial Selgros in cartierul Baneasa. Planurile de expansiune in Romania se bazeaza pe un ritm de trei- cinci complexuri deschise anual. In luna mai 2001 a fost inaugurat primul centru comercial Selgros la Brasov, orasul in care firma are sediul central. Fegro Selgros este detinuta de catre companiile Rewe Zentral AG Koln si Otto Versand Hamburg si opereaza in 47 de complexuri in Germania, Polonia si Romania.

Licitatie la Otopeni
Spatiile comerciale din cladirea Aeroportului Otopeni destinate activitatii de duty-free vor fi scoase la licitatie. Compania Tarom si Aeroportul International Bucuresti Otopeni au decis sa se retraga din asocierea cu firma Eastern Duty Free – EDF Ltd., prin care a fost asigurata pana acum desfasurarea acestei activitati comerciale. Ministerul Lucrarilor Publice va anunta ulterior o data pentru organizarea licitatiei. EDF si Sky Services LTS, doua firme inregistrate in Hong Kong, s-au asociat in 1992 cu Aeroportul Otopeni si cu compania Tarom pentru a coordona activitatile de duty- free in aeroport, la terminalele de plecari si sosiri.

Astra si-a mutat conturile
Disponibilitatile banesti ale societatii de asigurari Astra au fost reorientate catre banci cu reputatie internationala, iar cheltuielile administrative, inclusiv salariile, vor reprezenta maximum 30% din veniturile realizate de societate din primele de asigurare. Masurile au fost dispuse de noul director general al companiei Astra, Georgel Calin, numit recent in functie din dispozitia ministrului Ovidiu Musetescu. Salariile personalului societatii vor fi corelate cu veniturile din exploatare realizate lunar de fiecare sucursala. Conducerea societatii Astra a solicitat efectuarea unui control de fond de catre Ministerul Finantelor si Autoritatea pentru Privatizare. Pana la desfasurarea AGA, programata pentru data de 31 ianuarie, conducerea Astra va adopta un set de masuri pentru recuperarea banilor plasati in titluri sau depozite nesigure si va initia procesul de reorganizare a societatii. Toti directorii de sucursale din tara vor fi convocati la sediul central al companiei pentru analizarea modului de executie a bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2001.