Proiectul bugetului pe 2009 pare „copiat“ după cel pe 2008. Guvernul a reuşit să bifeze o sarcină pe final de mandat, chiar dacă nu a ţinut cont de unele cheltuieli care ar fi trebuit prevăzute.
Venituri bugetare foarte mari, cheltuieli generoase cu pensiile, infrastructura şi educaţia, indicatori optimişti – astfel arată bugetul realizat de Guvern pentru anul viitor, fără a fi mult diferit faţă de cel din 2008. Veniturile şi cheltuielile se vor situa cam la acelaşi nivel, ca procente în PIB, domeniile care primesc cele mai mari fonduri vor fi tot pensiile, educaţia şi transporturile. Chiar şi declaraţiile guvernanţilor – care etichetează bugetul pe 2009 drept „un buget european, un buget al dezvoltării“ – sunt identice cu declaraţiile făcute anul trecut.
Uşurinţa cu care Guvernul reuşeşte să se achite de obligaţia de a trimite Parlamentului un proiect de buget pånă la alegeri ascunde însă mai multe „omisiuni“. Majorările salariale revendicate de sindicatele din învăţămånt, în baza legii votate de Legislativ în această toamnă, nu sunt prevăzute în buget. Încercånd să dea un semnal că Guvernul este, în continuare, un opozant ferm al creşterilor salariale peste productivitate şi, implicit, al consumului excesiv, premierul a cerut să mai fie „tăiate“ cheltuielile administrative şi de personal. Din aceste cauze, deşi proiectul este gata, după cum afirmă chiar ministrul finanţelor, aprobarea lui a fost amånată cu o săptămånă. O nouă întårziere care trimite bugetul în Parlament în toiul campaniei electorale. Astfel, Guvernul lasă se înţeleagă că îşi asumă riscul de a nu primi votul pe buget pånă la sfårşitul mandatului. Mai mult, ministrul Vosganian sugerează că un vot al viitoarei puteri ar fi mai responsabil, pentru că ar evita derapajele populiste. Potrivit proiectului de buget pe 2009, veniturile vor fi de 224,8 miliarde de lei şi vor reprezenta 38,8% din PIB. Cheltuielile vor ajunge la 236,3 miliarde de lei, însemnånd 40,8% din PIB. Veniturile şi cheltuielile estimate în proiectul de buget pentru 2008 erau de 39% din PIB, respectiv de 41,7% din PIB. PIB-ul va ajunge la 578,5 miliarde de lei, anul viitor, creşterea economică estimată fiind de 6%.
Priorităţi: pensiile şi educaţia
Cea mai mare parte a cheltuielilor este direcţionată spre următoarele domenii: pensii şi asistenţă socială (65,7 miliarde de lei), educaţie (34,6 miliarde de lei), transporturi (26,4 miliarde de lei) şi sănătate (22,9 miliarde de lei).
„Este important de subliniat că, în actualul context al crizei financiare şi, treptat, al crizei economice mondiale, bugetul Romåniei trebuie să fie îndreptat către investiţii, către stimularea creşterii economice, către dezvoltare economică, şi nu către consum“, enunţă premierul Tăriceanu priorităţile bugetului. „Acordăm atenţia cuvenită domeniului social. Pensiile şi salariile vor creşte în continuare pe baza performanţei economice“, susţine acesta. Conform proiectului, cåştigul salarial mediu brut va creşte cu 9,7% în 2009 şi va ajunge la 1.865 de lei.
Şi ministrul finanţelor a arătat că opţiunea Guvernului pentru anul 2009 a fost majorarea într-un ritm mai alert a cheltuielilor pentru infrastructură şi educaţie şi creşterea mai lentă a cheltuielilor cu subvenţiile pentru economia naţională şi pentru administraţie. „Este un buget rotund, oferă susţinere pentru investiţii, pentru categoriile defavorizate, pentru cultură“, declară Vosganian, susţinånd la elaborarea bugetului s-au avut în vedere şi riscurile la care este expusă Romånia în actualul context al crizei financiare internaţionale.
Riscuri: majorările salariale
„Noi am luat în calcul eventualele riscuri care vin dintr-o creştere a salariilor mai mare decåt productivitatea sau creşterea economică, am luat în calcul, de asemenea, efectele crizei economice financiare internaţionale. Construcţia noastră este prudentă, cu un deficit de 2%“, arată acesta.
În proiectul de buget sunt enumerate la capitolul riscuri: creşterea preţurilor produselor petroliere şi ale materiilor prime la nivel mondial, diminuarea exporturilor, reducerea creditării, cu efecte asupra creşterii economice, majorări salariale peste aşteptări. Însă, nu este prevăzută şi o reevaluare a indicatorilor macroeconomici care să reflecte o înrăutăţire a climatului economic. Creşterea economică este prognozată la 6%, rata medie a inflaţiei este estimată la 4,5%, iar cursul de schimb la 3,6 lei pentru un euro.
