Teama de eventuale represalii guvernamentale sau respectarea unei politici corporative bazata pe celebra replica "nu comentam" a facut ca reactia generala oficiala a sefilor firmelor straine sa fie una de neutralitate. Un lucru este totusi cert: toata lumea a fost luata pe nepregatite. si pentru prima data in ultimii 12 ani firmele de stat nu au mai fost considerate principalii evazionisti fiscali. Acuzatia premierului este cu atat mai grava cu cat la mijloc este vorba de afaceri de miliarde de
Teama de eventuale represalii guvernamentale sau respectarea unei politici corporative bazata pe celebra replica „nu comentam” a facut ca reactia generala oficiala a sefilor firmelor straine sa fie una de neutralitate.
Un lucru este totusi cert: toata lumea a fost luata pe nepregatite. si pentru prima data in ultimii 12 ani firmele de stat nu au mai fost considerate principalii evazionisti fiscali. Acuzatia premierului este cu atat mai grava cu cat la mijloc este vorba de afaceri de miliarde de dolari si implicit de profituri pe masura. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu si-a sustinut superiorul, dar a refuzat sa nominalizeze vinovatii. „E clar ca declaratia premierului nu a fost cea mai fericita. Chiar daca exista cazuri de companii, chiar multinationale, care sa nu lucreze tocmai ortodox pe piata romaneasca, acest fenomen nu poate fi generalizat”, spune directorul general al unei companii care a investit in Romania peste 100 de milioane de dolari. Sub protectia anonimatului acesta a povestit ca la nivelul sefilor de la Londra „a existat o anumita stare de nervozitate”. „In loc sa vorbeasca despre eradicarea spagii, premierul a atacat firmele cele mai transparente din Romania”, continua acesta. „In acest fenomen general de rabufnire impotriva celor care nu-si platesc taxele iata ca a aparut si posibilitatea ca multinationalele sa mearga pe pierderi”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. El banuieste ca la mijloc este vorba de un sindrom romanesc, credem ca toata lumea fura. „Daca ne uitam la bilanturile mai multor companii multinationale, vom vedea ca nu fac profit. Inainte de a-i acuza ca transfera profitul in alta parte, trebuie insa sa vedem daca nu sunt in faza de acaparare a pietei”, explica Pogonaru.
Exista, intr-adevar, in Romania mai multe companii puternice, care, in ultimii cinci ani, au raportat profituri insignifiante sau doar pierderi. „O afacere constand in dezvoltarea unei retele GSM necesita credite si investitii de sute de milioane USD. Guvernul oricarei alte tari progresiste, incurajeaza companiile sa realizeze investitii, dandu-le posibilitatea sa-si plateasca o parte din datorie si sa-si amortizeze o parte din investitie, inainte sa perceapa taxe pe profitul net. Daca guvernele nu ar intreprinde astfel de actiuni, companiile ar fi obligate sa mareasca tarifele. In 2002 insa, Mobifon va inregistra profit”, a afirmat Ted Lattimore, presedinte si director general al Mobifon. Marcos Agosti, Region Manager al Coca-Cola Romania, spune ca „din nefericire, legislatia fiscala din Romania nu este tocmai clara, aflandu-se intr-o continua miscare. Coca-Cola nu a facut niciodata lucruri care sa contravina legii, sau sa pacaleasca legislatia”.
Celebrul lant de fast-food McDonalds spera ca din 2003 sa obtina profit in Romania. Cristian Savu, directorul de comunicare al companiei, spune ca fiind „o multinationala puternica, McDonalds a preferat sa practice in Romania o politica de investitii si dezvoltare si o politica de preturi accesibile unor categorii cat mai largi de populatie, chiar cu riscul ca pe o anumita perioada de timp sa nu existe profit”.
Ion Antonescu, presedintele companiei de turism Marshall, este unul dintre oamenii de afaceri romani care crede ca multinationalele nu lucreaza tocmai ortodox in Romania. „Nu ma deranjeaza cei care au investit sute de milioane de dolari in Romania. Pe acestia ii inteleg daca fac pierderi. Au tot dreptul”. El crede insa ca foarte multe firme multinationale lucreaza cot la cot cu firmele de consultanta. „Companiile de consultanta sunt cele care invata firmele sa mearga pe pierdere”. Antonescu spune ca exista deja o obisnuinta ca foarte multe companii straine sa infiinteze mai multe subsidiare cu sedii in casutele postale ale paradisurilor fiscale. „Profitul facut e mutat in atatea locuri incat nimeni nu mai intelege nimic. Ce sa mai spunem de bietul fisc roman”, spune Antonescu. Pe de alta parte, oficialul roman ofera exemplul celebrului lant hotelier Marriott, care, in Romania, detine garantii guvernamentale pentru imprumuturi de peste 100 de milioane de dolari. „Pai, asta da multinationala”, spune Antonescu.
Florin Pogonaru crede totusi ca nu se poate nega faptul ca multinationalele „nu trebuie sa fie rationale economic”. Datorita acordurilor de dubla impunere semnate de Romania cu mai multe state, o companie straina are posibilitatea sa aleaga regimul fiscal cel mai favorabil. „E problema lui daca joaca pe acordurile de dubla impunere”, spune Pogonaru.
Ce-au facut multinationalele In ultimii doi ani
Compania Cifra de afaceri ** (mil.USD) Profit/pierderi (mil.USD) Investitii Nr. angajati***
2000 2001 2000 2001 (mil.USD)
METRO 325 600 – – 150 2.000
PROCTER&GAMBLE 100 107 9,3 10,2 – 150
ORANGE 297 378 25 64 500 3.000
BRITISH AMERICAN TOBACCO 123 200 – 8,5* – –
SHELL ROMANIA 123, 6 – -2,8 – 120 370
LAFARGE ROMCIM 92,7 106 19,8 22 150 3.000
COCA-COLA HBC 88,6 – 8,8 – 350 12.000
PHILIP MORRIS 69 – 2,8 – 100 300
UNILEVER S.C.E. 63 – -4 – 100 3.000
LUXTEN LIGHTING 60 86 14 26 150 –
KRAFT FOODS ROMANIA 48,4 – 8,4 – 150 –
ELECTROLUX ROMANIA 47,8 -t- 1,7t-t34t1.500
BRAU UNION ROMANIAtt-t154t-t6t75t3.700tr
ALCATEL N.S.tttt33,8t-t9t-t125t230r
SOLECTRONtttt34,4t-t-15,8t-t100t2.700r
HENKEL ROMANIAttt33,8t33t-1,8t3,3t20t250r
COLGATE-PALMOLIVEt31tt-t3,3t-t-t-r
MCDONALD S ROMANIAtt29,7t-t- 1,7t-t70t2.500tr
ALSTOM POWER ROMANIAtt33,2t-t- 0,3t-t-t-r
INTERBREWtttt30,8t100t- 2,3t-t120t100r
BILLA ROMANIAttt24,2t-t0,4t-t40t700r
AGIP ROMANIAttt28,2t38t- 5,9t-1,5t50t1.000tr
GLAXO SMITHKLEINttt22,5t88t-1,1t50t2.000r
r
* primele zece lunir
** Rezultatele financiare si profitul sau pierderea din 2000 au fost transformate din lei in dolari la un curs mediu de 21.692 lei/dolar. r
*** In unele cazuri numarul angajatilor este valabil pentru 2001r
r
Ce impozite platesc multinationaleler
Companiile multinationale care sunt prezente in Romania platesc impozite si taxe in conformitate cu legislatia romana. Astfel, se platesc impozit pe profit si TVA, impozit pe salarii, contributii la asigurarile sociale etc. Investitiile facute de companiile multinationale sunt, in general, semnificative, si, ca urmare a activitatilor desfasurate de acestea, sunt generate venituri catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat.r
r
In cele mai multe cazuri, pierderile care se inregistreaza de catre companii – si nu este vorba numai de multinationale aici – sunt aferente perioadelor investitionale, cand costurile de administrare si alte costuri nu pot fi acoperite de venituri imediate. Pierderile fiscale sunt recunoscute de legislatia fiscala romana, si, ca urmare, in conformitate cu prevederile legii privind impozitul pe profit, acestea se pot reporta pentru o perioada de cinci ani (pot fi utilizate pentru a compensa profiturile fiscale inregistrate in urmatorii cinci ani).r
r
Cum poti sa nu faci profitr
Anul trecut, firma austriaca Brau-Union a fost acuzata de Garda Financiara ca a platit ilegal consultanta acordata de specialisti ai companiei de la Viena. Specialistii spun ca din anul 2000, prin OUG nr. 217/1999, s-a prevazut ca serviciile de management si consultanta platite nerezidentilor sunt nedeductibile fiscal (adica pierderea nu este recunoscuta, nu poate fi reportata), daca societatea este in pierdere. In acelasi timp, aceeasi ordonanta, ulterior devenita Legea nr. 189/2001, precizeaza ca serviciile nu sunt deductibile daca nu exista contract scris, iar serviciile respective nu pot fi justificate. Deci, legislatia romana nu permite deducerea fiscala a serviciilor platite, fie ele interne sau externe, decat in anumite conditii.r
r
Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, crede ca mai multe companii multinationale utilizeaza metoda „transferului prin pret” prin intermediul careia anumite fonduri sunt scoase din tara fara a fi impozitate. Transferul unor fonduri prin pret se face in momentul in care filiala unei multinationale din Germania cumpara materie prima de la filiala din Romania la un pret mai mare decat cel al pietei. In acest fel filiala din Germania scapa de impozitul pe profit.”r
r
Derularea tranzactiilor la valoarea de piata – pretul de transfer -, aceasta notiune era prevazuta in legislatia romanesca inca prin Ordonanta nr. 70/1994. A fost mai detaliat prezentata in anul 2000 prin HG nr. 402/2000. Deci exista legislatie in acest sens. Pretul de transfer este o notiune existenta in legislatiile fiscale ale tuturor tarilor”, spune Mihaela Mitroi.