In raporturile comerciale cu institutiile publice, decizia justitiei nu mai face doi bani daca ministrul hotaraste altfel. si nici macar nu trebuie sa se pronunte pentru asta. Simpla tacere va functiona mai bine decat orice cuvant scris. Nici un titlu executoriu (emis de justitie) nu este respectat, daca la mijloc sunt fonduri publice.
O ordonanta trecuta aproape neobservata hotaraste ca nici un ban sa nu mai fie scos din vistieria publica fara aprobarea ordonatorului de credite (Ordonanta nr. 22/2002). Cu alte cuvinte, se cere consimtamantul celui executat silit. Poate fi vorba fie de sume datorate de stat, fie in baza unor contracte neonorate, dar pot fi si taxe, amenzi sau alte penalitati incasate ilegal.
„Doua spitale ploiestene imi datoreaza circa 30 de milioane de lei de mai bine de 30 de zile de la data scadentei. Nu spera sa primeasca prea curand bani, de la buget. Eu trebuie sa achit contributia lunara de sanatate. DE CE S~ O ACHIT?????????? Imi vine sa urlu!!!!!!!!! Ce-i de facut? Sa le dam foc? Sau mai bine, sa ne dam foc, sa nu mai aiba Guvernul ce guverna si pe cine prosti! Imi cer scuze pentru ton, dar nu mai rezist!” Este mesajul trimis, cu cateva luni in urma, de un intreprinzator disperat – I.D. Evitam sa ii publicam numele intreg, pentru a-l feri de posibilele represalii din partea autoritatilor.
Singura solutie este compensarea
cu alte obligatii a sumelor restante
De problema imposibilitatii recuperarii banilor se lovesc sute, daca nu mii de companii. Banii de la institutiile publice sunt incasari sigure pentru companii preferate, in vreme ce firmele fara spate nu au decat sa astepte mult si bine. Colac peste pupaza, portile justitiei li se inchid.
„Singura modalitate practica ar fi negocierea intre parti a inscrierii sumelor restante in contracte ulterioare”, precizeaza avocat Anca Troanca-Dragoman. Acest lucru este posibil numai in cazul unor relatii de lunga durata si de incredere intre institutii. Dar nu fara riscuri. Directorul institutiei de stat poate fi luat la trei pazeste de sefii sus-pusi.
Avocatul Dragoman declara ca nu a intalnit cazuri in care statul sa vireze, efectiv, banii. Acest lucru este imposibil si prin Legea bugetului. Spre deosebire de penalitatile stabilite de instantele internationale, pentru care prevede fonduri, legea bugetului omite orice referire la sumele pe care statul le pierde in justitie.
Pentru a fi sigur ca nici un ban nu pleaca din vistierie fara stirea lor, ministeriabilii au stabilit: „In procesul executarii silite, trezoreria statului poate efectua numai operatiuni privind plati dispuse de catre ordonatorii de credite” (Ordonanta nr. 22/MO 1 februarie 2002).
Sa luam cazul unei directii de sanatate care datoreaza cateva miliarde bune unui furnizor. Justitia a decis executarea platii. Trezoreria nu va debloca un leu fara ca presedintele Casei de Sanatate sa hotarasca astfel. Ceea ce este imposibil, din cauza planificarii bugetare.
Persoanele fizice nu sunt scutite de aceleasi probleme. Semnificativ este cazul contributiei de sanatate, de 7%, platita pentru drepturi de autor. Curtea Suprema de Justitie a declarat ilegala aceasta taxa si toate incasarile facute in contul ei. Dar Casa de Sanatate nu se sinchiseste. In fata cererii de recuperare a banilor, are asul in maneca. Nu poate scoate banii din trezorerie si nici nu are interesul. Mihai Albici, secretarul executiv al Uniunii Juristilor, spune ca decizia Curtii Supreme este definitiva si irevocabila: „banii au fost incasati ilegal”. Daca CNAS nu va plati, juristii se pot indrepta in instanta direct impotriva persoanelor raspunzatoare. Prof. dr. univ. in drept Corneliu Liviu Popescu, cel care a initiat actiunea in instanta, remarca „incrancenarea statului”, care tine cu dintii de sume infime, dar, pe de alta parte, se face ca nu vede datorii de milioane de dolari ale societatilor comerciale.    

Ce spun avocatii

Anca Dragoman, cabinetul de avocatura Dragoman
Cazuri in care, efectiv, institutia publica sa returneze banii, nu am intalnit. Cel putin, nu la modul fizic, de plata imediata a sumelor. In cazul contractelor comerciale, o modalitate de a recupera sumele este prin intelegeri ulterioare intre parti, contracte care sa acopere restantele.
Daca este vorba de taxe, de obicei, se procedeaza prin compensari. Altfel, titlul executoriu nu este suficient. Poti sa ai decizia justitiei, dar banii nu vor fi dati inapoi, cel putin nu in modalitatea concreta de care vorbeam.

Dan Dascalu, avocat Pricewaterhouse Coopers
„In perioada anterioara emiterii OG 22/2002 (aprobata prin Legea nr. 88/2002), contribuabilii care obtineau titluri executorii impotriva institutiilor publice recurgeau, fara exceptie, la compensarea sumelor cu cele pe care le datorau sau urmau sa le datoreze bugetului de stat. In prezent, Legea nr. 88/2002, stabileste sanctiuni pentru cei care incalca regimul stabilit pentru executarea silita. Consideram ca persoanele fizice si juridice private vor continua sa recurga la solutia anterior mentionata pentru recuperarea creantelor de la institutiile publice”.

Jurist Georgiana Stan (din „Revista Specialistilor”, site-ul legislativ Indaco.ro.)
Executarea silita pentru sume datorate de institutii exclusiv publice nu este posibila. Bugetul de stat se prezinta sub forma unui plan cu doua componente: veniturile si cheltuielile se aproba de Parlament. Cheltuielile bugetare trebuie stabilite pe categorii, pe destinatii. Utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate legal atrage raspunderea juridica a celor vinovati. Schimbarea nelegala a acestora este calificata de legea penala drept infractiune de deturnare de fonduri.