La inceputul lunii august, Guvernul a anuntat o noua majorare a pretului gazelor naturale pentru luna septembrie, de la 99 USD/1.000 metri cubi la 120 USD/1.000 metri cubi. Majorarea este determinata de pretul gazelor de import, care a crescut la aproximativ 140 USD/ 1.000 metri cubi, dar si de necesitatea de a plati un pret de piata pentru producatorii romani de gaze naturale, aflati in plin proces de privatizare: SNP Petrom si Romgaz. In caz contrar, sansele de privatizare pentru producatorii autohtoni s-ar fi diminuat dramatic. Astfel, Executivul a decis majorarea tarifului pentru consumatori la 120 USD/1.000 mc, dar si subventionarea cu 22% din pret a consumului pentru populatie. Aceasta subventie, de 30 USD/1.000 metri cubi, reprezinta de fapt o gaura bugetara de 93 milioane de dolari, in conditiile unui consum mediu al populatiei de 4,6 miliarde metri cubi.
Aceasta subventie a provocat iritare atat in randul populatiei, cat si in randul autoritatilor. Pe de o parte, populatia, si in special locatarii de la blocuri, a inteles ca subventia va fi aplicata doar celor cu contorizare individuala, ceea ce inseamna ca beneficiarii ar fi posesorii de centrale de apartament. Pe de alta parte, autoritatile au o adevarata problema – sa stabileasca formula de subventionare a gazelor naturale consumate de populatie, in conditiile in care contorizarea individuala in retelele de energie termica acopera doar 21% din clientii societatilor de distributie.
In ceea ce priveste consumatorii individuali de gaze naturale, lucrurile sunt simple. Factura pe contorul individual va fi calculata, pana la 1 aprilie 2004, la un pret de 99 de dolari/1.000 metri cubi de gaze naturale, adica aproximativ 3,2 milioane lei/1.000 mc. Altfel se pune problema in cazul utilizarii gazelor naturale in centralele termice. In Romania mai functioneaza trei CET- uri exclusiv pe gaze naturale, alte patru functionand pe dubla alimentare, respectiv gaze naturale/pacura sau gaze naturale/carbune. Initial, persoane autorizate din Ministerul Economiei au sustinut varianta utilizarii exclusive a carbunelui si pacurii, fiind combustibili mai ieftini decat gazele naturale. Dar la temperaturi scazute, sub -15 grade Celsius, utilizarea combustibililor gazosi devine necesara, avand in vedere fluiditatea mai ridicata si potentialul caloric mai mare.
Aceleasi surse declara ca volumul de gaze naturale ce ard in termocentrale intr-o iarna normala este de aproximativ doua miliarde de metri cubi. Cum va fi repartizata subventia pentru acest consum, nimeni nu stie. Practic, energia termica produsa in termocentrale are consumatori finali atat persoane fizice, cat si persoane juridice. In ceea ce priveste contorizarea, procesul abia a demarat in marile orase.
La nivelul punctelor termice de cartier, energia intrata in contor se distribuie pe facturi in sistem pausal, raportat la suprafetele locuibile. ,,Din acest punct, va fi dificil sa stabilim care sunt consumatori casnici si care sunt consumatori persoane juridice. Parterul blocurilor, de exemplu, este in majoritatea cazurilor ocupat de magazine si doar 21% din total beneficiaza de contorizare proprie. In rest, nu putem identifica cu exactitate consumul populatiei si consumul agentilor economici din aceleasi imobile, putem utiliza doar aproximari,,, spune I. Toader, director tehnic al unei CET din nordul tarii.
Incertitudinea ce planeaza asupra modului in care se va face subventionarea consumului de gaze naturale ii afecteaza si pe edilii localitatilor care au primit in administrare CET-urile desprinse din Termoelectrica. Acestia au fost nevoiti sa ia in calcul, pentru bugetul local, si subventia platita ca diferenta intre pretul de referinta al gigacaloriei si costul real de productie. Acum, aceasta subventie pentru consumatorii casnici va reprezenta un efort in plus pentru bugetul local, daca subventia va fi acordata direct producatorului de energie termica, fara stabilirea exacta a consumului casnic. Primarii se tem ca vor fi nevoiti sa creasca sumele alocate din bugetele locale pentru functionarea CET-urilor si ca asta inseamna o crestere a taxelor si impozitelor locale pentru anul viitor. Cu alte cuvinte, decizia cu scop electoral a autoritatilor de la Bucuresti loveste in autoritatile locale, care vor fi obligate sa maresca taxele intr-un an electoral.