Într-o declaraţie făcută joi, Zeman a spus că nu este de acord cu cei care susţin ieşirea din Uniunea Europeană, dar a adăugat că ar 'face orice pentru ei astfel încât să se poată exprima printr-un referendum', atât în ceea ce priveşte UE, cât şi în privinţa NATO.
În replică, premierul Bohuslav Sobotka a afirmat prin intermediul purtătorului său de cuvânt că 'apartenenţa la aceste organizaţii este o garanţie a stabilităţii şi securităţii' şi a asigurat că guvernul său nu are în vedere să întreprindă niciun demers care să pună sub semnul întrebării în vreun fel menţinerea Cehiei în cele două organizaţii sau direcţia politicii externe pe termen lung.
Preşedintele Zeman nu are atribuţii care să-i permită convocarea unui referendum, dar el este un lider influent într-o ţară unde euroscepticismul este larg răspândit. Conform unui sondaj publicat în luna aprilie, numai 25% dintre cehi sunt mulţumiţi de apartenenţa la UE, procent care cu un în urmă era de 32%.
În Slovacia vecină, Partidul Poporului, formaţiune de extremă-dreapta, a lansat vineri o petiţie pentru un referendum pentru părăsirea UE şi a NATO, iar în Ungaria şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Janos Lazar, a declarat că dacă s-ar organiza un referendum cum a fost cel din Marea Britanie el ar vota pentru ieşirea din UE ori s-ar abţine, asigurând însă că executivul de la Budapesta nu are nicio intenţie să convoace un asemenea referendum.
Modul în care blocul comunitar a gestionat criza migraţiei a nemulţumit multe state est-europene, unele guverne ale acestora respingând cotele obligatorii de migranţi cerute de executivul comunitar.
Preşedintele Zeman se află din anul 2013 la primul său mandat, astfel că ar putea candida din nou în 2018. El a stârnit îngrijorări în cancelariile occidentale după ce în timpul conflictului din Ucraina a manifestat opinii favorabile Rusiei. Pe plan intern, relaţiile sale cu premierul Sobotka sunt tensionate, deşi amândoi sunt politicieni de stânga.
AGERPRES
