Guvernul Ciolacu încearcă să forțeze prelungirea PNRR, în timp ce economiștii avertizează asupra riscurilor
Guvernul condus de Marcel Ciolacu se întrunește astăzi într-o ședință de urgență pentru a discuta posibilitatea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În centrul discuțiilor se află miliardele de euro alocate României prin fondurile europene, care riscă să fie pierdute în cazul în care nu sunt implementate rapid proiectele prevăzute. În paralel, avertismentele referitoare la o posibilă recesiune economică și la un deficit bugetar de proporții tot mai mari se înmulțesc, iar România se află într-o perioadă de incertitudine financiară semnificativă.
Ilie Bolojan a dat un mesaj clar privind viitorul PNRR
Într-un context economic tot mai tensionat, președintele interimar Ilie Bolojan a dat un mesaj clar privind viitorul PNRR și al economiei românești. Într-un interviu acordat postului Prima TV, Bolojan a avertizat că există puține șanse ca termenul limită pentru implementarea proiectelor prevăzute în PNRR să fie prelungit dincolo de luna august 2026.
„Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari. (…) Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a spus acesta.
Bolojan a adăugat că orice modificare a programului PNRR presupune un vot unanim în cadrul Uniunii Europene, iar acest lucru este extrem de dificil de obținut în condițiile actuale.
„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni”, a explicat președintele interimar, subliniind că guvernul trebuie să accelereze implementarea proiectelor europene.
Semnale de alarmă pentru deficitul bugetar și împrumuturile externe
Pe lângă presiunile legate de PNRR, economia românească se confruntă cu o situație fiscală alarmantă. În 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, atingând 9,3%, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Acest deficit reprezintă o diferență semnificativă față de următoarele țări de pe listă, Polonia (6,6%) și Franța (5,8%). În primele trei luni ale anului 2025, deficitul continuă să crească, iar cheltuielile bugetare au urcat cu 10,1%.
Pe lângă aceasta, guvernul român se împrumută continuu pentru a acoperi deficitul. Conform celor mai recente estimări, România a contractat deja împrumuturi externe în valoare de 45 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 42% din necesarul de finanțare pe anul 2025, ținta fiind un deficit de 7% din PIB. Cu o dobândă medie de peste 7%, împrumuturile externe pun o presiune enormă asupra economiei, iar prognozele nu sunt deloc favorabile.
„Una din discuţiile de zilele trecute cu comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi”, a explicat Ilie Bolojan.
Totodată, Bolojan a avertizat că, în absența unor măsuri fiscale și economice clare, România va fi obligată să adopte soluții mai dure, cum ar fi creșterea taxelor și impozitelor, pentru a reduce deficitul bugetar. „Fără reforme serioase, nu avem de ales. Vom ajunge la creșteri de taxe și impozite”, a mai spus acesta.
Presiunile pieței financiare și calculele electorale
Un alt factor important în contextul economic actual este amânarea luării unor măsuri economice drastice din cauza alegerilor programate pentru acest an. Guvernul se află într-o dilemă politică, având în vedere că măsurile de austeritate sau ajustările fiscale riscă să afecteze popularitatea sa în fața electoratului. Deși piețele financiare devin tot mai nervoase, iar costurile împrumuturilor externe cresc, guvernanții par să amâne deciziile până după alegeri.
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a avertizat recent că, dacă România va aștepta până după alegeri pentru a implementa măsurile necesare de reducere a deficitului bugetar, va fi forțată să recurgă la împrumuturi externe suplimentare, cu dobânzi și mai mari.
