Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR prevede noi investiții în domeniul transporturilor, iar printre acestea se numără finalizarea autostrăzilor, dar și a drumurilor aflate deja în lucru și totodată construirea unui metrou în orașul Cluj.
Guvernul Ciucă are planuri mari în domeniul transporturilor. Conform programului de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR se prevede că 40% din drumurile județene și locale vor fi modernizate, 3.000 de km de drumuri județene vor fi reabilitați, iar 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizați.
Totodată, documentul mai prevede și realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest, dar și prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.
Noua coaliție are în plan de asemenea și reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autorități din subordinea și sub autoritatea ministerului) și simplificarea și eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licențiere, control), dar și aprobarea și implementarea Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030 și totodată aragerea specialiștilor români care lucrează în străinătate („repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore.
Programul de guvernare mai prevede finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale, lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate și de asemenea, introducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca, Timișoara), respectiv a trenurilor de lucru.
Clujul va avea metrou
Cetățenii din Cluj vor fi cei mai fericiți, în contextul în care Guvernul are în plan și extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului București și dezvoltarea unei rețele de metrou la Cluj-Napoca.
Totodată, se mai are în plan și elaborarea unei Carti albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre ale UE, care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în același timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire.
O altă promisiune făcută de Guvern o reprezintă dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere și are în vedere stabilirea ca obiectiv ca până în anul 2030 majoritatea municipiilor să dispună de variante alternative de deviere a transportului greu de marfă care în prezent tranzitează centrul localităților, provocând numeroase daune, precum aglomerarea traficului urban, înrăutățirea calității aerului și afectarea localităților cu profil turistic.
Guvernul își mai dorește și finalizarea autostrăzilor care se află deja în lucru. Este vorba despre continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:
- A3, Autostrada Transilvania;
- A1, Autostrada Sibiu–Pitești;
- A0, Autostrada de centură a municipiului București, inclusiv pregătirea implementării drumurilor radiale;
- A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2;
- DX12, Drum expres Craiova–Pitești;
- Drum expres Brăila–Galați;
- Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inclusiv drum de legătură;
- Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)
Ce modificări aduce programul de guvernare în domeniul transporturilor
Programul guvernării PSD-PNL-UDMR mai prevede și următoarele:
Realizarea unui Registru Național al Utilajelor de Construcții astfel încât toate utilajele constructorilor sau terților să fie înregistrate iar în momentul semnării la o licitație să fie blocate în registru, fără a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrări decât la cele pentru care au fost înregistrate.
Revizuirea legislației naționale din domeniul gestiunii siguranței infrastructurii rutiere, prin implementarea Directivei 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, vizând actualizarea normelor legale cu privire la evaluările de impact asupra siguranței infrastructurii rutiere, auditul de siguranță rutieră, inspecția de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;
Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR), prin implementarea de soluții eficiente pentru depunerea în format electronic a solicitărilor curente și/sau a documentelor necesare, de către persoanele fizice și juridice, precum și înregistrarea și evidența procesării/soluționării documentelor și respectiv a solicitărilor depuse;
Implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestațiilor/ serviciilor specifice, prin intermediul mijloacelor electronice de plată;
Înregistrarea, administrarea și documentarea activităților ce țin de organizarea, desfășurarea și evaluarea cursurilor de pregătire și perfecționare profesională, precum și a examinărilor susținute în condițiile legii de personalul cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere în vederea obținerii și/sau prelungirea valabilității atestatelor/certificatelor de calificare/pregătire profesională;
Creșterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilității regiunilor și persoanelor, prin reabilitarea și modernizarea rețelei feroviare la standarde europene;
Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea diferenței față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilității regionale și urbane în nodurile feroviare principale din România;
Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor;
Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta);
Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului București, prin modernizarea Inelului Feroviar București, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord și a stației de cale ferată București Nord), conexiunea cu modurile de transport urban și periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;
Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);
Reducerea restricțiilor de viteză de pe rețeaua feroviară și creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria);
Creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare și demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanțare multianuală și obiective precise de etapă;
Reducerea deranjamentelor la instalațiile feroviare;
Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare;
Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât și în tren, prin intermediul terminalelor de taxare;
Elaborarea strategiei navale și asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului;
Dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitați pentru depozitarea și operarea de containere, precum și facilități pentru transportul acestora pe Dunăre;
Creșterea competitivității firmelor romanești de transport pe apa, prin politici financiare și facilități pentru înnoirea flotelor și a utilajelor de operare portuara, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapida in porturi, scăderea consumurilor de combustibili și energie electrică și reducerea emanațiilor de noxe si reziduuri;
Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc) și conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere si feroviare;
Dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune;
Integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale și legăturile de infrastructură de transport între porturile fluviale;
Comasarea unor administrații în vederea reducerii birocrației, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum și a aplicării unei politici comune în ceea ce privește modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare și a porturilor românești;
Continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare;
Dezvoltarea capacităților cargo prin construirea de terminale cargo în proximitatea aeroporturilor regionale (de ex. Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Bacău, Craiova ș.a.);