Banii urmează să fie împărțiți între televiziuni, publicațiile online și presa locală în condițiile în care în toamnă vor avea loc două șiruri de alegeri, locale și parlamentare. Ar fi, prin urmare, vorba de 50 de milioane de lei pe lună, scrie Radio Europa Liberă.

Iată propunerea Executivului:

”În ultimele două zile au avut loc mai multe video-conferințe la care au participat reprezentanți ai industiei media și reprezentanți ai guvernului, la nivel de prim-ministru, vicepremier, șef al Cancelariei primului ministru. Invitația a lansat-o guvernul pentru a afla care este poziția presei în legătură cu un act normativ privind o campanie de informare despre COVID-19, plătită de stat, pentru a fi difuzată în presa națională, locală și regională.

Și presa scrisă are parte de sprijin

Întâlnirile la distanță au avut loc separat, marți pentru presa online și tipărită națională, pentru radio și cu televiziunile comerciale cu acoperire națională, iar miercuri, cu presa locală și regională. Suma prevăzută este de cincizeci de milioane lei pe lună, timp de patru luni, pentru întrega presă din România. Dialogul s-a axat pe criteriile care ar trebui avute în vedere în distribuirea banilor și pe mecanismul de contractare.

Media locală, la pământ

Este recunoscut faptul că presa locală a fost lovită în plin, îndată ce micile companii – de la restaurante, buticuri, frizerii la cele de producție agricolă sau manufacturieră – s-au închis concomitent. Presa locală se află în penurie încă din 2008-2010, de la criza financiară, așadar capturarea ei de către baronii locali sau utilizarea în scopuri politice a fost ușoară. Pentru cei care au rezistat conservându-și independența a venit acum momentul critic.

Independnța presei, prioritate absolută

La discuția moderată de Ionel Dancă, șef al Cancelariei premierului, atât Raluca Turcan, vicepremier, cât și premierul Ludovic Orban, au subliniat că independența jurnaliștilor și a organizațiilor media nu vor fi afectate, că nu vor exista alte obligații decât acelea de a difuza, conform unui contract, materialele informative despre criza coronavirus.

Măcar șase luni pe piață

Criteriile agreate cu toți reprezentanții industriei media au fost existența neîntreruptă a companiei timp de șase luni înainte de criză, să nu aibă datorii la stat, să aibă minim doi angajați pe perioadă nedeterminată sau patru angajați part-time, să respecte graficul de publicare a campaniei.

Drepturile de autor, acceptate

În privința angajaților, PressHub, rețeaua de presă locală cu 24 de entități coordonată de Freedom House, rețea din care au participat reprezentanții Ziarului de Iași, ai Gazetei de Sud și de la Liber în Teleorman, a propus acceptarea inclusiv a angajaților cu contracte de drept de autor, o manieră foarte frecventă de plată, chiar dacă dezavantajoasă, a jurnaliștilor.

Egalitate, fără favoruri

Entitățile care dețin atât site cât și ediție tipărită pot solicita difuzarea campaniei în ambele forme, obținând dublul sumei prevăzute. Televiziunile și studiourile de radio locale au avansat o departajare după audiență, după numărul de angajați și după procentul de producție proprie a sumelor alocate, iar nu o sumă fixă, egală pentru toți.

Atenție la clickbait

S-a cerut alocarea procentului de 8% din suma ce va reveni localelor pentru presa de limbă maghiară din Transilvania. Propunerile BRAT și ale Asociației Române de Comunicații Audiovizuale-ARCA au fost prezentate încă de la sfârșitul lui martie, când au avut loc întâlniri preliminare cu Guvernul, având ca temă sprijinirea presei. Propunerea BRAT a transmis și criterii deontologice în acordarea în viitor a unor facilități fiscale: „Cei mai afectați sunt chiar editorii legitimi, care se limitează la informarea obiectivă a publicului și nu apelează la știri false sau senzațional. Cei care promovează „fake news”, „clickbait” și titluri înșelătoare sunt, dimpotrivă, favorizați, în această perioadă: aceștia nu aveau oricum publicitate de la companiile mari și investitorii etici în publicitate, aceștia admit orice fel de publicitate via platforme globale sau regionale automatizate și sunt editați de entități juridice fantomă care, adesea, nu respectă niciun fel de reguli de informare corectă și nici de plată corespunzătoare a obligațiilor fiscale”. Televiziunea și radioul public, canalele finanțate de biserică sau de universități sunt considerate neeligibile, fiind oricum finanțate de la bugetul de sta”t.

Pe barba jurnaliștilor

Despre criterii etice nu s-a vorbit, deși există CNA, autoritate care, fie și defectuos, sancționează derapajele. Un număr mare de sancțiuni ar trebui să elimine televiziunea sau radioul care solicită fonduri de la guvern, sub formă de publicitate sau sub orice altă formă. De aici și scepticismul mai multor jurnaliști care au înființat publicații online și se descurcă așa cum pot.

Șomerii mass-media, ajutați de Executiv

O veste bună rămâne și promisiunea premierului de a finanța parțial salariul pentru șomerii angajați de companii, inclusiv de organizații mass-media, după ce starea de urgență se va încheia și, totodată, se va anula măsura șomajului tehnic.