Europarlamentarul român Renate Weber a luat poziție astăzi, pe pagină să de socializare, față de atitudinea Germaniei în acest caz, dar a atras atenția și asupra unei probleme din politică românească.  
  
 „Așadar, Germania insistă cu Nordstream 2, gazoductul submarin care ar aduce gazul rusesc în Europa, principalii beneficiari fiind Germania, Olanda, Austria. Subiecul a împărțit Uniunea Europeană în două! Fostele țări comuniste din centru, din est și cele baltice fiind categoric împotrivă, pentru că au beneficiat din plin,  prea multe decenii, de… generozitatea rușilor. Lor li se alătura câteva state nordice, de asemenea mult prea sătule de bunătatea Kremlinului și, mai nou, Franța. Evident, Statele Unite sunt furioase, poziția Germaniei lovind în interesele SUA și direct (reducând influența gazului lichefiat american), dar și indirect, prin influența pe care Rusia ar căpăta-o în UE. România, deținătoare președinției Consiliului în prezent, spune un NU categoric proiectului Nordstream 2. Și pe bună dreptate! Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, nu cu Rusia!”, scrie Weber.  
  

 

 Europarlamentarul atrage atenția însă și asupra a două elemente esențiale care țin de poziția României:  
  
 „Se desprind, totuși câteva remarci care ar trebui enunțate: 
  
-nu am auzit poziția Președintelui României, deși, ni s-a spus în repetate rânduri, chiar de la pupitrul Administrației Prezidențiale că nimic nu mișcă în țara fără aprobare prezidențială. 
  
-nu am auzit poziția partidelor care acuza 24 de ore pe zi coaliția de guvernare că face jocurile rușilor, dar poate că la Ciolos-Plus, USR, PNL încă nu a sunat telefonul sau nu a sosit ordinul în plic și nu au reușit astfel să-și cristalizeze ideile și să-și sincronizeze pozițiile”. 
  
 Concluzia lui Weber este una care aduce o veste proastă pentru țara noastră: „Acum, sper că e limpede pentru toată lumea și  sper că nicio persoană rațională din țara asta nu mai așteaptă primirea României în Schengen”. 
  

Merkel, la mana Vioricai Dancila

 Amintim faptul că Angela Merkel, cancelarul german și susținătoarea cea mai vocală a gazoductului Nordstream 2″, a purtat în această dimineață o conversație telefonică cu premierul României, Viorică Dăncilă. Timp de jumătate de oră, Angela Merkel a insistat că România să amâne discuțiile despre gazoductul ruso-german, un proiecte de importantă strategică uriasă. 
  
 Sursele avizate au precizat că premierul român a refuzat, spunând că nu trădează interesele UE și parteneriatul cu celelalte state. Mai exact, este vorba despre o propunere a României, prin care construcția gazoductului ar fi mai complicată, votul urmând să se dea mâine. 
  
 De altfel, potrivit informațiilor din presă străină, Franța a renunțat să mai susțină poziția Germaniei, trecând de partea României. Votul de vineri ar urmă să fie împotrivă gazoductului ruso-german Nord Stream 2, odată cu trecerea Franței de partea României, Poloniei, a tărilor baltice și a SUA. Germania este susținută de Austria și Olanda, conform stiripesurse.ro. 
  
 Statele aliate României în această problemă consideră că o astfel de conductă va crește dependența UE de gazele rusești. Președintele Klaus Iohannis nu a avut nicio reacție momentan, insă se pare că ar susține Germania, conform unor surse politice. 
  
 Potrivit cotidianului german „Süddeutsche Zeitung“, guvernul francez s-ar pregăti să anuleze susținerea să anterioară pentru proiectul energetic Nord Stream 2, prin care ar urmă că gazul rusesc să ajungă direct în Germania, prin Marea Baltică. Potrivit ziarului bavarez, sursele apropiate executivului de la Paris invocă „probleme strategice“ în relația tensionată cu Moscova. În UE are loc vineri un vot prin care se va decide soartă controversatului proiect iar Franța va vota se pare împotrivă acestuia, susține „Süddeutsche Zeitung“. 
  
 Moscova speră că proiectul să fie finalizat 
  
 Și Kremlinul a reacționat astăzi la situația din Europa, care poate duce la blocarea unui proiect vital pentru Gazprom. Moscova speră că statele UE să rezolve orice dispută privind construirea gazoductului Nord Stream 2 în Germania și consideră că proiectul va fi benefic pentru toate tările europene, a declarat vineri Kremlinul, relatează site-ul agenției Reuters. 
  
 Afirmațiile au fost făcute la o zi după ce Franța a informat că plănuieste să sustină o propunere a Uniunii Europene privind reglementarea gazoductului și care amenintă construirea acestuia. 
  
 Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a mai adăugat că Rusia continuă să lucreze la proiect și că îl consideră că fiind cea mai sigură cale de furnizare a gazului natural în Europa. 
  
 Tot astăzi, guvernul german a anunțat că temă este discutată în continuare cu guvernul de la Paris. „Germania și Franța discută constant despre proiectul Nord Stream 2”, a informat vineri un purtător de cuvânt al Guvernului german, după ce Franța a informat că intentionează să sustină o propunere UE privind reglementarea gazoductului, relatează site-ul agenției Reuters. 
  
 Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a refuzat să facă afirmații despre intențiile Franței. 
  
 Se pare că Franța și Germania au depăsit divergențele în privință proiectului Nord Stream-2 și au ajuns la un compromis în ceea ce privește modificările la directiva europeană a gazelor. Potrivit Le Figaro, părtile au propus o nouă redacție a documentului, care nu blochează realizarea proiectului rusesc. 
  
 Se mentionează că variantă propus de cele două părti a fost prezentată ambasadorilor statelor-membre ale UE la Bruxelles. Anterior, Parisul anunțase intenția de a susține revizuirea directivei gazelor care ar putea viză construcția gazoductului Nord Stream-2. 
  

 

 Proiectul prin care Europa devine prizoniera Rusiei 
  
 Gigantul rus Gazprom incearcă să construiască, impreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina și tările baltice. 
  
 Administrația Trump face presiuni tot mai mari împotrivă proiectului ruso-german. Ambasadorii Americii la Berlin, Copenhaga și Bruxelles au semnat impreună o luare de poziție comună la Deutsche Welle: „Nord Stream 2 va spori sensibilitatea Europei la  presiunile Rusiei în materie de energie“, au scris ambasadorii Richard Grenell, Carla Sands și Gordon Sondland. Tările baltice și Polonia consideră Nord Stream 2 un pericol pentru securitatea lor natională. 
  
 Tensiunile generate de acest proiect sunt vechi de mai mulți ani și păr să se acutizeze mereu. Criticii spun că această conductă ar fi o armă în mână Rusiei, adepții proiectului susțin dimpotrivă că acesta ar asigură aprovizionarea cu energie a Europei. 
  
 Președintele american Donald Trump a acuzat Germania, în luna iulie, că este „prizonieră” a Rusiei din cauza dependenței fată de gazele naturale și a cerut oficialilor de la Berlin să renunțe la gazoductul Nord Stream 2. 
  
 Polonia, Ucraina și statele baltice se tem că proiectul va crește dependența Europei de gazul provenit Rusia și va ajută Kremlinul să obtină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus. 
  
 La sfârșitul lui ianuarie s-a spus că dezvoltarea Nord Stream 2 decurge conform planului. Cel puțin dacă ne luăm după concernul rus Gazprom: „Peste 20% din conductă este gata“, a declarat Elena Burmistrova, șefa exporturilor la Gazprom, la o conferintă la Viena. Conductă de 1200 de kilometri este construită în prezent în regia concernului rus. Ea ar urmă să transporte din 2020 gaz rusesc prin Marea Baltică în Germania și de acolo mai departe în vestul Europei. 
  
 La finanțarea proiectului participă concernul german BASF, prin firmă să Wintershall, compania Uniper, din cadrul grupului E.ON, precum și concernul austriac OMV și alte firme energetice europene. Costurile totale s-ar ridica la 10 miliarde de dolari. 
  
 Fostul cancelar german Gerhard Schröder (SPD) este șef al consiliului de supraveghere al Nord Stream și al concernului rus majoritar de stat Rosneft. Inițial, cel mai dur s-au opus proiectului Ucraina și Polonia. Proiectul ar „ucide Ucraina“, a declarat recent ministrul polonez de Externe Jacek Czaputowicz. Polonia este de părere că absența tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina face această tară și mai susceptibilă unor agresiuni suplimentare din partea Rusiei.  
  
 Varșovia consideră că Nord Stream 2 este și o dovadă „a lipsei de loialitate a Germaniei fată de vecinul ei de la est și a relației speciale dintre Berlin și Moscova“, spune Kay-Olaf Lâng de la Fundația Stiintă și Politică. Ministrul de Externe ucrainean Pavlo Klimkin a declarat recent la Davos: „Tranzitul de gaz este în Rusia o chestiune politică. Nu este vorba aici nici de calcule, nici de interese economice“. Iar președintă Lituaniei Dalia Grybauskaite s-a exprimat și ea cât se poate de clar la Davos: „Rusia a folosit mereu energia că instrument politic de sporire a influenței sale și că mijloc de presiune“.