Predecesorul lui Kurti, Ramush Haradinaj, şi-a dublat salariul acum doi ani de la 1.500 de euro la 2.950 de euro, o măsură ce a atras critici puternice într-un stat unde o treime din populaţie nu are un loc de muncă. Miniştrii din executivul Haradinaj au obţinut de asemenea mari creşteri salariale.
„Propun anularea deciziei guvernului (anterior) şi ca salariile (miniştrilor) să revină acolo unde erau înainte”, a declarat Kurti înainte ca decizia să-i fie aprobată de cabinet. Potrivit Agerpres, acesta a promis, în campania electorală de anul trecut, reducerea retribuţiei pentru a ajunge la o mai mare egalitate salarială dacă partidul său de stânga Vetevendosje (Autodeterminare) câştigă. El a ajuns la un acord de coaliţie cu un partid de centru-dreapta după lungi discuţii şi noul guvern a intrat în funcţie pe 3 februarie.
Potrivit biroului de statistică din Kosovo, salariul mediu în sectorul privat a fost de 401 euro în 2018, dar de 573 de euro în sectorul public supradimensionat, unde pentru a obţine un loc de muncă este nevoie de conexiuni politice sau bani suficienţi pentru mituirea oficialilor.
Fondul Monetar Internaţional a declarat că decalajul dintre salariile din sectorul privat şi public subminează sănătatea financiară şi competitivitatea în Kosovo. Cu o populaţie de aproximativ 1,8 milioane de locuitori, provincia balcanică se aşteaptă la o creştere economică de aproximativ 4% în acest an, dar economiştii afirmă că acest lucru nu ar fi suficient pentru a combate şomajul şi sărăcia. Kosovo, care şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, dar încă nu este recunoscut de Belgrad, rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Europa, afectată de corupţie şi nepotism, aminteşte Reuters.
