Guvernul ar putea decide astăzi asupra unui proiect de act normativ ce le va permite românilor care își doresc să iasă la pensie, dar nu au suficientă vechime în muncă, să cotizeze retroactiv. Perioada pentru care se vor putea plăti contribuții la Casa de Pensii va fi de cel mult 6 ani.
Astfel, în Ordonanța de Urgență ce ar putea fi inclusă astăzi în ședința de Guvern se arată că persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia. Acest lucru este valabil atât în țară, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale.
Potrivit proiectului de lege, până la data de 1 septembrie 2021, cei interesați și care se încadrează în prevederile legii, pot încheia un contract de asigurare socială în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă, pensiei anticipate sau pensiei anticipată parțială (modelul îl găsiți aici: Anexa 1).
La încheierea contractului de asigurare socială, solicitantul completează o declaraţie (o găsiți aici: Anexa-3) din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea, îndeplinește următoarele condiții cumulative:
- a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
- b) nu a avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii;
- c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.
Măsura legislativă are drept consecinţă evitarea de la excluderea socială a unor categorii de persoane care nu ar putea accede la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată, anticipată parțial în cadrul sistemului public de pensii întrucât nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege cu privire la stagiul de cotizare, şi care, în lipsa îndeplinirii condiţiilor de pensionare, ar apela la sistemul de asistenţă socială, fapt ce ar împovăra bugetul de stat.
„Contribuția minimă e de 558 de lei, deci de aici pornim. Astfel încât se face acel contract între părți în care se stipulează suma pe care te asiguri, pe care vrei să o plătești, urmând să faci această plată cum dorești, în tranșe egale sau într-o sumă totală, în funcție de disponibilitățile bănești ale fiecărui solicitant”, spunea recent Daniel Baciu, șeful Casei Naționale de Pensii Publice.
„Spre exemplu, o persoană care vrea să completeze stagiul de vechime în perioada 2013 – 2018 va trebui să plătească peste 23.000 de lei. De altfel, ca procent, cota de contribuții a ajuns până la 5.700 lei/an în anul 2018, aproape dublu față de anul 2013, atunci când era doar 2.900 de lei”, a mai precizat Daniel Baciu.
Ce mai prevede Ordonanța de urgență
De asemenea, se propune completarea art. 159 pentru perioadele de muncă ce nu pot fi valorificate. Prin aceste modificări se urmărește ca, în situații excepționale (distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, angajatorii au încetat activitatea și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată), perioadele respective să poată fi valorificate pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică.
Arhiva a fost creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă cât și carnetele de muncă scanate.
Situațiile menționate sunt ivite ulterior creării arhivei electronice.
În propunere se arată că „este absolut necesar crearea cadrului legal pentru folosirea, la stabilirea drepturilor de pensie, a bazei de date ce conține carnetele de muncă scanate cu atât mai mult cu cât persoanele cărora se adresează actul normativ nu mai pot realiza alte venituri din cauza intervenirii riscului bătrâneții; arhiva electronică prevăzută are două componente care cuprind datele preluate din carnetele de muncă și datele rezultate din activitatea de scanare a carnetelor de muncă”.