Titlul sase din Ordonanta nr. 94, "Reglementari privind inlesniri la plata": aceasta este salvarea multora dintre companiile care nu au putut respecta graficul de plati convenit cu Ministerul Finantelor si si-au pierdut esalonarea. Prevederile Ordonantei permit agentilor economici aflati in aceasta situatie sa primeasca o esalonare nou-nouta pana la 30 noiembrie 2004. Guvernul a revenit, se pare, la o idee mai veche, si pune in aplicare, in acest mod, amnistia fiscala, pe care o planuieste de pe
Titlul sase din Ordonanta nr. 94, „Reglementari privind inlesniri la plata”: aceasta este salvarea multora dintre companiile care nu au putut respecta graficul de plati convenit cu Ministerul Finantelor si si-au pierdut esalonarea. Prevederile Ordonantei permit agentilor economici aflati in aceasta situatie sa primeasca o esalonare nou-nouta pana la 30 noiembrie 2004. Guvernul a revenit, se pare, la o idee mai veche, si pune in aplicare, in acest mod, amnistia fiscala, pe care o planuieste de peste doi ani.Actul normativ indicat arata ca debitorii care s-au bucurat de inlesniri la plata obligatiilor datorate bugetului, care pana la 30 noiembrie isi platesc ratele restante si obligatiile curente, beneficiaza de mentinerea inlesnirii pentru sumele ramase de achitat, incepand cu aceeasi zi. In plus, pentru ca bucuria agentilor economici sa fie completa, Guvernul a hotarat, intr-un alt paragraf, ca sumele amanate in vederea reducerii sau scutirii, din inlesnirile acordate, sa se scuteasca la plata la 31 decembrie 2004. Conditia este ca debitorii sa fi respectat, pana la aceeasi data, termenele de plata si conditiile in care au fost acordate sau mentinute inlesnirile. Cu alte cuvinte, la un articol, Executivul inlesneste repunerea pe rol a esalonarii, pentru ca agentii economici sa se poata bucura linistiti de iertaciunea prevazuta de celalalt articol. In plus, trebuie mentionat ca sumele scutite se refera la penalitati, dobanzi, dar si la parti din datoriile de baza. Noile reglementari pot avea un dublu efect: pe de o parte arata societatilor clementa Executivului, care intelege si iarta de fiecare data, iar pe de alta, daca firmele vor face efortul financiar presupus de prinderea din urma a esalonarii, este posibil ca sumele incasate la buget sa fie mai mari. ” Prin aceasta ordonanta, guvernantii favorizeaza distorsionarea concurentei, creeaza indisciplina fiscala si amplifica frustrarea tuturor celor care si-au platit datoriile la timp”, spune Gabriel Biris, partener Haarmann Hemmelrath.Nu este exclus nici ca, prin termenele alese, Guvernul sa se fi gandit ca imaginea sa poate sa profite, in cazul in care incasarile la buget vor fi mai mari, sau ca se pot spala pur si simplu pe maini, in cazul in care efectul nu este cel scontat.De masura repunerii in termen a esalonarilor vor putea beneficia si acele firme care acum se gasesc in proces de executare silita. Sursele noastre ne-au indicat ca printre societatile care se vor putea folosi de noile prevederi se gasesc firmele Rexcom, Amerom Television, Automatica sau Ovo Design.
De-a v-ati ascunselea cu arieratele
Ministerul Finantelor, prin Agentia de Administrare Fiscala (ANAF), a aratat ca datoriile catre bugetul de stat au scazut drastic la finele lunii septembrie, comparativ cu suma inregistrata la finele anului 2003. Astfel, potrivit ANAF, datoriile raportate la sfarsitul lui septembrie ar fi de doua ori mai mici decat cele din 2003 – 55 de miliarde de lei, comparativ cu 90 de miliarde de lei. In plus, numarul contribuabililor care ar avea datorii la buget s-a redus, de la 454 la 415. De pe lista rusinii au disparut nume sonore, Antena 1, Media Pro, dar si Rafo Onesti, primele fiindca si-au achitat datoriile, ultima pentru ca a depus contestatie, care nu este solutionata.Ceea ce nu au reusit sa explice, nici ANAF si nici Ministerul Finantelor, este cum a fost posibil ca valoarea arieratelor la buget sa scada, in vreme ce arieratele in valoarea absoluta nu au aceeasi tendinta. Oficialii Ministerului Finantelor au afirmat, in repetate randuri, ca arieratele au scazut ca efect al privatizarii utilitatilor si a Petrom, dar si ca rezultat al unei colectari mai bune. Este greu de crezut ca procesul de privatizare ar fi putut avea efect imediat asupra datoriilor istorice, asa cum arata si Daniel Daianu, profesor doctor in economie.Intr-un studiu al Fondului Monetar International, arieratele in economia noastra erau estimate la 39,7% din PIB in 2003. Maria Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, a declarat ca ponderea arieratelor in economie a scazut la mai putin de 34% din PIB in 2004, adica o reducere de sase puncte procentuale. „Reducerea arieratelor nu este posibila in conditiile cresterii noastre economice. Pentru ca ea nu se bazeaza pe o economie restructurata, pe reforma fiscala sau pe modificari in sistemul legilor – si aici ma refer la Legea falimentului sau a tribunalelor sindice. De aceea, inclin sa cred ca, in cel mai bun caz, arieratele au ramas la acelasi nivel, nicidecum ca au scazut”, spune Mircea Cosea, doctor in economie. Cosea apreciaza ca este posibil ca reducerea arieratelor sa se faca si prin stergerea datoriilor, in momentul privatizarii, dar ca in felul acesta bugetul nu mai incaseaza nimic.De asemenea, mai trebuie aratat si ca romanii importa din strainatate si pe datorie, debite care se pot adauga la nivelul total al arieratelor. Or, in conditiile cresterii consumului, asa cum s-a intamplat anul acesta, este greu de crezut ca arieratele vor scadea, asa cum previzioneaza Finantele. Poate doar cele bugetare, prin masura exceptionala adoptata – Ordonanta nr. 94.
CUM ARATA DATORIILE CATRE BUGET
· Statul are de recuperat de la firmele din Romania datorii neplatite de peste 3,4 miliarde de euro. Suma totala a restantelor la plata catre bugetul general consolidat se cifreaza la peste 137.800 de miliarde de lei.
· Numarul contribuabililor mari, cu obligatii restante la bugetul de stat, la 30 septembrie, era de 415, cu o datorie totala de 54.970 de miliarde de lei.
· La finele lunii septembrie, 129 de mari contribuabili aveau acordate inlesniri la plata, pentru suma totala de 18.661 de miliarde de lei.
· 232 de mari contribuabili se gaseau, la aceeasi data, in procedura de executare silita, pentru recuperarea creantelor in suma de 27.095 miliarde de lei. De mentionat ca sumele datorate bugetului de stat cresc de la o lista a rusinii la alta, in loc sa scada. Printre explicatiile oficiale se afla si aceea ca societatile au depus contestatii in instanta si ca, pe durata procesului, executarea este suspendata. Mai trebuie spus, tot aici, ca procedura popririi pe conturi nu este folosita foarte des, desi este foarte eficienta.
· Valoarea totala a datoriilor marilor contribuabili catre fondul de sanatate se ridica la 3.768 de miliarde de lei, in vreme ce datoriile la fondul de somaj sunt de peste 6.522 de miliarde de lei.