La 10 aprilie 2000, odata cu aparitia i Monitorul Oficial a noii legi a asigurarilor (32/2000), companiile de profil mai erau autorizate sa functioneze pe piata timp de 12 luni (art. 44, pct. 1). in acest rastimp, atit asiguratorii, cit si brokerii de asigurari aveau obligatia depunerii documentelor i vederea reautorizarii lor de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), un organism ce urma a fi creat i termen de trei luni de la aparitia legii. Nimic din ceea ce prevede legea nu s-a re
La 10 aprilie 2000, odata cu aparitia i Monitorul Oficial a noii legi a asigurarilor (32/2000), companiile de profil mai erau autorizate sa functioneze pe piata timp de 12 luni (art. 44, pct. 1). in acest rastimp, atit asiguratorii, cit si brokerii de asigurari aveau obligatia depunerii documentelor i vederea reautorizarii lor de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), un organism ce urma a fi creat i termen de trei luni de la aparitia legii. Nimic din ceea ce prevede legea nu s-a realizat itre timp. Membrii CSA nu au fost numiti nici acum de Parlament si, i aceste conditii, companiile de asigurari nu au putut fi reautorizate. Cum termenul expira peste citeva zile, Guvernul a ales varianta prelungirii avizelor de functionare pina la numirea CSA. Citeva comentarii se impun.
in primul rind, Ordonanta i cauza modifica o lege organica (32/2000), ceea ce este un fapt anticonstitutional. Daca ar fi fost vorba de o situatie exceptionala (art. 114, pct. 4 din Constitutie), s-ar fi justificat emiterea ei. Cum la mijloc este doar crasa ignoranta a parlamentarilor vizavi de numirea membrilor CSA, Ordonanta este total nejustificata.
in al doilea rind, prelungind, dincolo de data limita (10 aprilie), termenul de functionare al asiguratorilor, pina la numirea membrilor CSA, Ordonanta nu rezolva nici una din problemele supravegherii pietei asigurarilor. Ea nu face decit sa prelungeasca agonia a cel putin jumatate dintre companiile de asigurari de pe piata, companii al caror capital social nu-l depaseste, de multe ori, pe cel al unui aprozar. in detrimentul cui? Al asiguratilor, bineiteles. Daca i perioada urmatoare ne vom confrunta cu falimente ale unor companii si cu asigurati care vor ramine cu ochii i soare, atunci cu siguranta ca o mare parte din vina o va purta legislativul.
Pe de alta parte, acelasi act legislativ obliga companiile de asigurari la plata unei taxe de functionare de 0,3% din primele brute icasate, catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, taxa platibila de la data numirii membrilor CSA. in Legea asigurarilor, lucrurile stau altfel. „Taxa de functionare stabilita anual de CSA, se scrie negru pe alb, este de maximum 0,3% din primele brute icasate”. De ce s-a ales varianta maxima e greu de spus. La un calcul simplu, tinind cont de primele icasate pe total piata i 2000 (aproximativ 300 milioane USD), 0,3% iseamna circa 900.000 USD. E mult? E putin? Nicolae Crisan, directorul general al OSAAR, considera ca suma va ajunge abia pentru plata salariilor personalului CSA si pentru cheltuielile curente. De cealalta parte, asiguratorii o considera mult exagerata.
De ce nu sunt numiti membrii Comisiei?
Un alt articol din Ordonanta prevede obligativitatea depunerii documentelor necesare reautorizarii societatilor de asigurari si a brokerilor i termen de patru luni de la data publicarii i Monitorul Oficial a numirii membrilor CSA. Daca CSA nu va fi numita i viitorul apropiat vom ajunge i situatia ca asiguratorii sa intre i legalitate abia i 2002, desi legea a aparut cu doi iainte.
De ce n-au reusit parlamentarii sa numeasca timp de un an de zile Comisia de Supraveghere a Asigurarilor? Sa icercam sa gasim citeva explicatii. Legea 32/2000 prevede obligativitatea companiilor de a se icadra i marja de solvabilitate stabilita prin Normele legii si chiar de a se situa peste plafonul impus de aceasta. Conform legii, marja de solvabilitate reprezinta suma prin care valoarea activelor unei companii o depaseste pe cea a obligatiilor asumate, aceasta fiind indicatorul cel mai fidel al soliditatii unei companii de asigurari. Daca numirea membrilor CSA s-ar fi facut i termenul legal de trei luni de la aparitia legii, i acest an companiile de asigurari ar fi fost obligate sa se icadreze i marja de solvabilitate. Cite dintre ele ar fi putut face fata noilor conditii? Foarte putine. Este si motivul pentru care, spun surse din piata asigurarilor, aminarea timp de un an a numirii membrilor CSA are, printre alte cauze, si lobby-ul facut la nivel politic de companii mari de asigurari, incapabile sa acopere i scurt timp gaurile facute de-a lungul a multi ani.
O alta explicatie tine de persoanele care vor alcatui Consiliul Comisiei de Supraveghere. Fiind numiti de Parlament, exista riscul ca presedintele si membrii Comisiei sa serveasca interesele politice ale partidelor care i-au propulsat i aceste functii. in definitiv, Comisia va avea controlul unei piete cea a asigurarilor care tinde sa devina, i timp, la fel de importanta ca aceea bancara. De cealalta parte, reprezentantii companiilor de asigurari sustin ideea supravegherii pietei de catre o echipa formata i primul rind din profesionisti i domeniul asigurarilor. intre timp, pentru ca e greu de gasit o formula care sa multumeasca ambele tabere, lucrurile treneaza. Evident, tot i detrimentul asiguratilor.
Noua Ordonanta nu rezolva, asadar, niciuna dintre problemele arzatoare al pietei asigurarilor, ci complica mai degraba lucrurile. „Bombei cu ceas de sub scaunul lui Adrian Nastase”, cum titra un saptaminal cu putin timp i urma, i-a mai ramas putin timp pina la explozie.