Susţinătorii moţiunii au invocat acte de corupţie susţinute sau tolerate de guvern, în special de Vlad Filat. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că după demiterea guvernului, în Republica Moldova trebuie să fie organizate alegeri parlamentare anticipate, pentru a fi schimbată întreaga guvernare. ‘Astăzi 84% dintre cetăţeni consideră că Moldova merge într-o direcţie greşită. Dacă e să fim mai corecţi, nu este vorba de Moldova, ci de guvernarea moldovenească care merge pe această cale criminală, condamnând statul la dispariţie, iar poporul – la sărăcie şi robie. Astfel, solicitând astăzi demiterea Guvernului, Partidul Comuniştilor declară deschis că această solicitare înseamnă un singur lucru – alegeri anticipate şi democratice’, a declarat el.

Partidul Liberal, deşi nu a votat moţiunea, a declarat că Vlad Filat ar trebui să demisioneze. Noi nu participăm la vot doar pentru că moţiunea vine din partea comuniştilor. Dar, dle Filat, prezenţa dvs în fruntea guvernului înseamnă moartea Alianţei. Moartea Alianţei înseamnă moartea vectorului european. Noi nu putem merge la alegeri cu o alianţă în frunte cu dvs’, potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu

În acelaşi timp, Partidul Liberal Democrat, care a invocat mai multe succese ale guvernului Filat, i-a îndemnat pe colegii din alianţă să nu voteze moţiunea, pentru că aceasta va avea efecte extrem de negative asupra Republicii Moldova şi viitorului său european. ‘Azi, de fapt, se pune problema moţiunii de cenzură nu împotriva guvernului, nu împotriva lui Filat. Moţiunea este împotriva statului Republica Moldova, împotriva viitorului nostru european, împotriva bunăstării oamenilor’, a declarat vicepreşedintele parlamentului, Liliana Palihovici. De asemenea, potrivit liberal-democraţilor, demiterea guvernului va duce inevitabil la alegeri parlamentare anticipate.

Vlad Filat a ocupat funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova din 25 septembrie 2009. Actualul guvern este al doilea condus de Filat şi a fost învestit la 14 ianuarie 2011. Vlad Filat este al doilea premier al Republicii Moldova ca longevitate, după Vasile Tarlev (2001-2008) şi este cel mai longeviv premier care a condus un guvern de coaliţie. Acesta este al doilea guvern din istoria Republicii Moldova care a fost demis prin moţiune de cenzură, după guvernul Sturza, în 1999.

Potrivit legislaţiei, Filat urmează să prezinte în decurs de trei zile demisia guvernului în faţa preşedintelui Nicolae Timofti. Ulterior, şeful statului va iniţia consultări cu fracţiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat pentru funcţia de prim-ministru. Dacă în decurs de 45 de zile de la prima solicitare parlamentul nu va accepta vreun candidat, acesta poate fi dizolvat şi organizate alegeri parlamentare anticipate. Până la numirea unui nou guvern, actualul cabinet de miniştri va îndeplini numai funcţiile de administrare a treburilor publice.

Moţiunea a fost votată în contextul unei crize politice din Alianţa pentru Integrare Europeană, care practic s-a dizolvat după ce Filat a anunţat la 13 februarie că denunţă acordul de constituire a acesteia. Au urmat mai multe atacuri între Partidul Liberal Democrat pe care îl conduce Vlad Filat şi Partidul Democrat al preşedintelui parlamentului, Marian Lupu.
PLDM şi opoziţia comunistă au votat pentru desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al parlamentului, deţinută de Plahotniuc. Între timp, Centrul Naţional Anticorupţie, condus de un apropiat al PDM, a vorbit despre mai multe dosare în care sunt implicaţi miniştri apropiaţi lui Filat, iar şeful fiscului a fost arestat pentru corupţie şi abuz de putere. În presă au apărut şi înregistrări ale unor convorbiri telefonice în care Filat îi dădea indicaţii şefului fiscului.

Mai multe întrevederi dintre liderii AIE nu au adus niciun rezultat. De asemenea, preşedintele Nicolae Timofti nu a reuşit să-i convingă pe cei trei lideri să reia negocierile pentru continuarea Alianţei pentru Integrare Europeană.

După demiterea guvernului, există mai multe scenarii. Unul dintre acestea ar fi ca cele trei partide să reia negocierile pentru formarea unui nou executiv, dar această posibilitate este destul de complicată, în urma antagonismelor dintre cele trei partide şi mai ales pentru că Lupu a declarat că nu va accepta un nou guvern condus de Filat, în timp ce formaţiunea acestuia a anunţat că va accepta doar această candidatură. Un alt posibil scenariu ar fi formarea unui guvern de coaliţie între comunişti şi Partidul Democrat sau Partidul Liberal Democrat, dar comuniştii au declarat în repetate rânduri că nu vor accepta un guvern de coaliţie şi se pronunţă pentru alegeri parlamentare anticipate. De fapt, scenariul anticipatelor pare să fie cel mai plauzibil în situaţia creată. Începând cu anul 2009, în Republica Moldova au avut loc deja trei scrutine parlamentare.