Misiunea Fondului Monetar International (FMI) i Rominia s-a icheiat. Consiliul director al Fondului urmeaza sa efectueze o analiza, pe baza Raportului itocmit de expertii sai. in functie de concluziile analizei, Rominia va primi sau nu o noua transa din imprumutul negociat i cadrul Aranjamentului stand-by valabil pina i luna februarie 2001. La capatul discutiilor care au avut loc i Rominia (o noua runda va continua la Praga, i cadrul reuniunii anuale a Fondului), autoritatile de la Bucuresti se
Misiunea Fondului Monetar International (FMI) i Rominia s-a icheiat. Consiliul director al Fondului urmeaza sa efectueze o analiza, pe baza Raportului itocmit de expertii sai. in functie de concluziile analizei, Rominia va primi sau nu o noua transa din imprumutul negociat i cadrul Aranjamentului stand-by valabil pina i luna februarie 2001.
La capatul discutiilor care au avut loc i Rominia (o noua runda va continua la Praga, i cadrul reuniunii anuale a Fondului), autoritatile de la Bucuresti se declarau optimiste.
Pentru partea romina, au existat citeva puncte forte i negocieri: cresterea produsului intern brut, cresterea productiei industriale si premise, cel putin pe hirtie, de mentinere a deficitului bugetar, i limita de 3,5% din PIB, convenita cu Fondul.
Au existat isa multe nerealizari si incertitudini: depasirea tintei ratei anuale a inflatiei (de la 27% catre 40- 41%), cresterea arieratelor (potrivit estimarilor, platile restante au ajuns sa reprezinte aproape un sfert din PIB), privatizari itirziate sau esuate, cresterea salariilor bugetarilor.
in ciuda optimismului afisat de autoritatile romine, dupa plecarea misiunii FMI, eliberarea unei noi transe din imprumutul FMI ramine incerta.
in discutiile cu expertii FMI, oficialii romini si-au luat ca aliati seceta, cresterea preturilor mondiale la titei. Ele pot sta i picioare numai daca FMI va accepta sa ichida ochii. Realizarile obtinute sunt subrede, pentru ca nici i acest an nu s-a luat nici o masura care sa
atace cauzele care de zece ani genereaza probleme i economia romineasca. Singura portita de scapare, pentru a respecta indicatorii conveniti cu FMI, este ca actualul guvern sa arunce i sarcina celui viitor costuri pe care nu-si poate permite sa le arunce i datoria publica scadenta i acest an. Ceea ce, de altfel, se si itimpla. Exemplul Bancii Agricole, pentru care guvernul gindeste o recapitalizare (necesara pentru a evita un nou esec al privatizarii) prin bonuri de tezaur, este elocvent. Ca si dorinta ministrului finantelor de a angaja imprumuturi ale caror scadente depasesc granita anului fiscal 2000.
Cresterea PIB mai importanta decit inflatia
in aceasta saptamina, se poarta discutii pe marginea rectificarii bugetului de stat. Cifrele date publicitatii de Decebal Traian Remes, ministrul finantelor, anunta dezbateri icordate i Guvern. Solicitarile institutiilor bugetare se ridica la 43.000 miliarde de lei. Constrins de FMI sa mentina deficitul bugetar i limita convenita initial, oferta Ministerului Finantelor reprezinta mai putin de jumatate din suma ceruta: 17.900 miliarde lei. De ce se icapatineaza FMI sa pastreze o limita strinsa a deficitului bugetar? Pentru ca lipsesc premisele pentru obtinerea unor venituri care sa acopere golul din buget, i afara celor cu care Finantele deja s-au obisnuit: imprumuturi care nu fac decit sa ilocuiasca o datorie cu alta. Este posibil ca autoritatile romine sa astepte de la discutiile care vor continua la Praga, o majorare a deficitului bugetar, pe care chiar ministrul finantelor il considera susceptibil de a fi depasit daca, spune Remes, importurile de porumb, ulei sau titei vor fi ceva mai mari decit cele prevazute. De asemenea, cresterea salariilor i sectorul bugetar n-ar mai fi constituit o problema, daca s-ar fi redus aparatul administrativ, asa cum, de altfel, autoritatile romine s-au angajat fata de expertii straini.
Depasirea tintei inflatiei i acest an nu surprinde, pentru ca a devenit un fapt obisnuit ca socotelile de la iceputul anului sa fie departe de realizarile obtinute pe parcurs. Cresterea pretului la titei, pe piata mondiala, este una dintre cauze, dar nu principala. Monopolurile ica lasa loc la pierderi, care nici macar nu pot fi cuantificate i prezent. Arieratele, al caror volum sporeste igrijorator, sunt, de asemenea, o sursa de inflatie. Ordonanta care vizeaza reducerea platilor restante (Ordonanta nr. 58/2000), prin masuri coercitive aplicate responsabililor unui numar de 70 de unitati selectate de Guvern, s-a blocat i negocierile cu sindicatele. in loc sa fie aplicata i practica, s-a recurs la modificarea ei, cu Ordonanta nr. 117/2000. E drept ca graba cu care a fost emisa a facut-o vulnerabila la atacurile i instanta, dar ea este cauzata de faptul ca redactarea ordonantei s-a facut itr-un moment i care timpul nu mai avea rabdare cu autoritatile de la Palatul Victoria (se apropia raportarea catre FMI).
Dupa ce au scapat din miini inflatia, guvernantii s-au concentrat pe masuri care conduc la ideplinirea macar a unui obiectiv: cresterea economica. Ea se poate realiza, isa aceasta presupune alte costuri. Exporturile au cintarit, i acest an, cel mai greu i structura PIB. insa exporturile rominesti sunt ica tributare unui prag peste care nu pot trece. L