Potrivit datelor furnizate de Registrul comertului, din cele peste 650.000 de firme inregistrate, aproximativ 300.000 si-au depus bilantul contabil pe 1997. Din informatiile culese pana in acest moment, sintezele statistice pentru anul trecut se situeaza in aceiasi parametri. Directorul Directiei de relatii cu oamenii de afaceri din cadrul Agentiei Nationale a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, dl Sorin Corban, este de alta parere: "Am avut la un moment dat senzatia, cel putin anul trecut, ca fo
Potrivit datelor furnizate de Registrul comertului, din cele peste 650.000 de firme inregistrate, aproximativ 300.000 si-au depus bilantul contabil pe 1997. Din informatiile culese pana in acest moment, sintezele statistice pentru anul trecut se situeaza in aceiasi parametri. Directorul Directiei de relatii cu oamenii de afaceri din cadrul Agentiei Nationale a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, dl Sorin Corban, este de alta parere: „Am avut la un moment dat senzatia, cel putin anul trecut, ca foarte multe firme private s-au desfiintat din cauza conditiilor financiare. Cerand insa o situatie de la Camera de Comert, am constatat ca s-au infiintat aproximativ 50.000, in timp ce numarul celor desfiintate se situa intre trei si patru mii. Este adevarat ca un numar mare de firme nu functioneaza: aproximativ 100.000”. La finele anului 1997, in evidentele camerelor de munca figurau 3.314.132 persoane cu contracte individuale in unitatile cu capital privat si 1.412.152 persoane cu conventii civile de munca. Anul trecut, desi numarul acestora a crescut, proportia a fost totusi mai mica fata de numarul firmelor care au fost infiintate si inregistrate. Din totalul salariatilor in sectorul privat de intreprinderi mici si mijlocii (IMM), aproape 45% lucrau in sectorul comertului, 26,2% desfasurau preponderent activitati industriale, 12,5% erau angajati in constructii si 16,4% in servicii.
Mai incet
cu productivitatea
Contrar parerii generalizate ca 1997 a reprezentat varful de criza al sectorului privat al IMM, bilantul pe decembrie 98 arata ca volumul productiei a mai scazut cu 17 procente fata de aceeasi perioada din anul anterior.
Cu toate acestea, contributia sectorului privat in PIB a sporit constant, ajungand in 1998 la circa 60%, fata de 34,8% in 1996 si 52% in 1997. „Analizele economice scot in evidenta faptul ca rata profitabilitatii a scazut, ca urmare a declinului economic, de doua ori in 1998, fata de 1995, ne-a declarat vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), dl Dumitru Fundatura. Cu toate acestea, firmele cu capital privat au inregistrat in mod constant rate de profitabilitate pozitive si superioare mediei pe economie.”
Intreprinderile mari, care depasesc cu putin cifra de 6.000, realizeaza 48% din totalul cifrei de afaceri, opereaza cu 58% din totalul angajatilor si obtin in schimb doar 34 % din totalul profiturilor. O explicatie a acestei situatii ar putea fi data de faptul ca majoritatea firmelor private si-au desfasurat activitatea in sectorul comertului cu amanuntul, unde cifra de afaceri realizata a reprezentat 90,7% din total. Specialistii in materie afirma ca acest indicator nu este relevant pentru aprecierea performantelor economico-financiare ale intreprinderilor mici si mijlocii, decat daca se asociaza cu valoarea adaugata. Or, in 1998, valoarea adaugata nominala pe salariat in sectorul privat al IMM a crescut mai mult decat cifra nominala de afaceri pe salariat. Nu acelasi lucru se poate spune despre productivitatea muncii care, cu exceptia microintreprinderilor, a inregistrat o scadere constanta. Cu toate obstacolele fiscale si legislative, firmele private s-au dovedit insa active in domeniul comertului exterior, contributia lor fiind de 50% in ansamblul acestuia. Din cauza declinului economic, valoarea exporturilor a scazut cu 12,3%, iar a importurilor, cu 1,4%.
La patron
se lucreaza mai mult
In conditiile economice actuale, aparitia somajului in cadrul sectorului privat al IMM nu a mai surprins pe nimeni. Vicepresedintele CNIPMMR apreciaza ca, in 1998, aproximativ o treime din milionul de someri inregistrati oficial provine din firmele private. In acelasi timp insa, nu trebuie neglijat faptul ca gradul de utilizare a timpului de lucru a fost net superior (mai mult decat dublu) fata de sectorul public, la fel ca si productivitatea muncii. Datele statististice cuprinse in Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) arata ca in trimestrul III al anului trecut durata efectiva a saptamanii de lucru a persoanelor cu program complet a fost de peste 40 ore pentru 82,9% din patroni si numai 17,2% din salariati. Au lucrat cu program complet 98,9% din patroni si 98,5% din salariati, fata de 64,1% din lucratorii pe cont propriu.
Pentru a intregi tabloul fortei de munca in sectorul privat, mai trebuie facuta precizarea ca majoritatea persoanelor ocupate in activitati neagricole (55,9%) lucra, la sfarsitul anului trecut, in sectorul public, in timp ce sectorul privat era predominant (93,3%) in activitati agricole. Chiar daca salariatii erau preponderenti in sectorul public (60,2%), in trimestrul III 1998 se aflau in scadere fata de perioadele anterioare: cu 2,9 % fata de trimestrul II 1998 si cu 9,3% fata de trimestrul III 1997. De asemenea, se cuvine a semnala si amanuntul ca mai mult de 50% din persoanele ocupate in sectorul privat erau femei (51,2%), in timp ce barbatii erau preponderenti in sectorul public. De asemenea, ancheta AMIGO evidentiaza si o crestere a ponderii lucratorilor pe cont propriu: 21,8%, cu 1,6 puncte procentuale fata de trimestrul III al anului 1997.
Programe de finantare
a locurilor de munca
Chiar daca este in descrestere cu 1,3% fata de aceeasi perioada a anului 1997, ponderea cea mai ridicata din totalul populatiei ocupate, dupa statutul profesional, ramane in continuare cea a salariatilor: 57%. Pentru a absorbi forta de munca ce se va disponibiliza in continuare din cadrul intreprinderilor de stat, Guvernul a lansat cateva proiecte care ar putea duce la crearea de noi locuri de munca in IMM. In bugetul pentru 1999 sunt inclusi 150 milioane lei, destinati celor care doresc sa infiinteze firme. De asemenea, tot in acest an vor fi alocati 280 miliarde lei pentru subventionarea locurilor de munca destinate absolventilor.
Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala (ANOFP) va utiliza 35 miliarde lei din bugetul sau pentru a asigura cursuri de calificare si recalificare pentru 60.000 de someri, ce se vor specializa in diverse meserii necesare pe piata muncii: informatician, contabil, confectioner, bucatar, muncitor in constructii etc. Tot in acest an, ANOFP va relansa programul finantat de Banca Nationala, in valoare de 4,6 milioane dolari, referitor la implicarea somerilor in activitati de interes comunitar, la cererea autoritatilor locale.
De la dl Dumitru Fundatura, vicepresedintele CNIPMMR, am mai aflat ca IMM vor mai putea beneficia si de alte surse de creditare, pentru dezvoltarea sau infiintarea de noi firme capabile sa absoarba o parte din forta de munca disponibila:
* Prin Programul de Dezvoltare Industriala (IDP), finantat de Banca Mondiala, se acorda credite de 250.000 USD, cu dobanda de maximum 11%, pe o perioada de trei-patru ani, pentru finantarea investitiilor de retehnologizare a capacitatilor de productie a IMM. Programul de creditare se deruleaza prin BRD, BCR, Banca „Ion Tiriac, Banca Turco-Romana, Banca Bucuresti, RoBank si DemirBank.
* Prin Programul PHARE, destinat IMM, in valoare de 5,75 milioane ECU, firmele private care au pana la 250 salariati pot primi credite in valoare de maximum 500.000 ECU, cu o dobanda de 9%, creditele fiind rambursabile in termen de sase ani.
* Fondul Romano-American pentru Investitii si Banca Romaneasca acorda imprumuturi pentru firmele din domeniul productiei, constructiilor si al serviciilor, in valoare de maximum 150.000 USD, pe o perioada de pana la trei ani, cu o dobanda de 16%.
O alta sursa de finantare o constituie Programul de dezvoltare a sectorului IMM, adoptat prin HG nr. 788/1998. Prin acest act normativ s-a aprobat suplimentarea bugetului Consiliului pentru Reforma cu zece miliarde lei, pentru implementarea programului „Stimularea infiintarii de IMM si sprijinirea noilor intreprinderi”. Prin intermediul lui se vor acorda ajutoare financiare nerambursabile (maximum 100 milioane) urmatorilor beneficiari:
1. potentiali intreprinzatori care doresc sa demareze propria afacere;r
2. microintreprinderi existente, cu capital integral privat, care doresc sa dezvolte afacerea;r
3. organizatii de consultanta cu capital privat si/sau cu scop nepatrimonial, care acorda sprijin categoriilor mentionate mai sus si care raspund de implementarea programului la nivel local.r
Dl director Sorin Corban din cadrul Agentiei Nationale a IMM apreciaza ca acest program va fi accesibil solicitantilor de-abia la inceputul lunii iunie. Pana atunci se va face selectia firmei care-l va implementa si se vor stabili cele cinci localitati pilot unde se va putea aplica.tr
r
Distributia persoanelor cu program complet r
de lucru in trimestrul III 1998r
r
Durata efectiva atStatutul profesionalr
saptamanii de lucrur
tsalariattpatrontlucratortlucratortmembrur
tttpe conttfamilialtsocietater
tttpropriutneremun.tagricolar
Total pers. cu program r
complet de lucru – miit6.367t129t1.588t1.372t27r
tt in % fata de total -r
Sub 21 oret5,3t1,5t5,6t7,1t -r
21 – 30 oret1,4t0,8t17,2t20,0t20,1r
31 – 39 oret0,4t0,9t10,3t13,1t15,9r
40 oret75,7t13,9t21,2t25,0t42,4r
41-50 oret12,3t36,7t28,0t23,4t13,0r
51-60 oret4,1t34,9t13,1t7,7t8,6r
61 ore si pestet0,8t11,3t4,6t3,7t -r
r
Sursa: CNS, Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)r
r
Creste greutatea bugetara de pe umerii intreprinzatorilorr
In primavara anului trecut, dna Marieta Stoica a cumparat, impreuna cu un partener italian, pachetul majoritar de actiuni de la intreprinderea de masini-unelte Titan Bucuresti. A fost rasplata pentru o viata consacrata acestui domeniu de activitate.r
r
Pretul pe care il plateste in continuare statului este insa mult prea mare. Tot ce a castigat in ultimii ani, cand a desfasurat o activitate destul de profitabila in domeniul exportului de masini-unelte, a investit in fabrica de la Titan, dar „acum este o nebunie ce se intampla – comenteaza interlocutoarea noastra. In Romania nimeni nu finanteaza productia, fapt pentru care micii intreprinzatori nu se mai pot gandi la dezvoltare, ci doar la supravietuire. E de rasul lumii cand spui ca-ti trebuie un miliard doua sute de milioane pentru ca fabrica sa mearga bine. Si totusi nici o banca nu este dispusa sa-ti acorde credite pentru productie. Am fost pe la nu stiu cate si nici una nu a fost curioasa sa vada macar ce vreau.” r
Culmea este ca activitatea fabricii Titan este orientata numai pe exporturi si, in acest moment, are semnate mai multe contracte de livrare. Numai cine se gandeste ca Parlamentul cheltuieste intr-o singura zi suma care i-ar fi necesara pentru relansarea productiei poate realiza care este politica statului fata de dezvoltarea sectorului privat al economiei. „Nu este bine cand Ministerul Finantelor conduce, pentru ca nu mai stie ce taxe sa inventeze pentru buget. Deoarece stie ca productia nu merge, nici nu conteaza pe impozitul pe profit luat de la intreprinzatori, fapt pentru care pune alte taxe, care sunt extraordinar de mari. Jupuitoare pentru toata lumea! Ce fac ministerele noastre economice?, se intreaba uimita dna Stoica. Daca vreau sa discut o problema, nu am la cine sa ma duc la Ministerul Industriei si Comertului. Acolo este un responsabil cu IMM-urile din constructiile de masini, dar, intr-un an si jumatate, nu l-am gasit niciodata la serviciu.”r
In aceste conditii, „doamna masini-unelte”, cum a fost poreclita, nu mai are timp sa se gandeasca la strategii de resurse umane. Singurul lucru pe care l-a facut in acest domeniu a fost reducerea personalului Tesa supradimensionat . Cei care au ramas sunt insa complet nepregatiti pentru derularea activitatii de export a fabricii. Toti au studii medii si nu cunosc nici o limba straina. r
Ar mai trebui adusi vreo doi economisti si trei ingineri, dar nu exista, deocamdata, posibilitatea de a fi platiti la nivelul pietei. Cand se apropie zilele de 10 si 25 ale lunii, date la care trebuie sa dea salariile, dna Stoica spune ca traieste un stres care a facut-o sa imbatraneasca intr-un singur an cat in cincisprezece. „Mi-e rusine sa spun ca nu ma pot gandi la politici motivationale, cand trec pe langa oamenii din hala si stiu cat de greu se traieste azi in Romania.” r
Culmea este ca, nici din ceea ce poate oferi oamenilor, sindicatul nu-i permite sa distribuie dupa o scara a performantelor! Liderii vor sa mentina egalitarismul vremurilor trecute. Cei mai buni specialisti din fabrica sunt deja de multi ani stabiliti in strainatate. Acolo primesc salarii la care dna Stoica nici nu poate visa. In schimb, nimeni nu poate opri din visare Guvernul, care crede ca daca finanteaza o suta de intreprinzatori cu niscai milioane de lei se poate pune pe picioare un sistem economic de tip capitalist. tnr
r
Salariati dupa forma de proprietate a locului r
de munca in trimestrul III 1998r
r
Activitati tSalariatitForma de proprietater
economicettotalttr
tPublicatPrivatatMixtatCooperatietAltar
Totalt6.463.170t3.891.998t172.856t1.719.678t95.966t26.967r
Agriculturat331.358t203.874t70.618t53.061t3.572t*r
Silvicultura, expl. forest.t61.892t52.165t6.102t3.223t*t-r
si economia vanatuluir
Piscicultura/pescuitt7.758t6.780t*t*t-t-tr
Industrie extractivat201.839t192.413t6.517t2.909t-t-tr
Industrie prelucratoaret2.236.014t1.089.364t607.534t492.122t4.6993t-r
Energie electrica,t229.831t210.791t9.267t9.773t-t-r
termica, gaze, apar
Constructiit379.318t151.310t173.902t51.285t2.450t*r
Comertt746.325t122.430t569.028t35.076t18.797t*r
Hoteluri/restaurantet142.484t40.847t82.185t16.024t*t2.829r
Transport/depozitaret407.608t305.432t68.717t30.736t*t*r
Posta/telecomunicatiit115.786t100.214t14.100t*t-t-r
Finante, banci, asigurarit75.734t59.512t10.866t3.448t*t-r
Tranzactii imobiliare si t139.223t86.577t38.193t11.558t2.895t-r
alte servicii prestate r
intreprinderilorr
Administratie publicat488.013t478.144t7.205t2.233t-t*r
Invatamantt413.554t408.847t4.708t-t-t-r
Sanatate/asistenta socialat309.333t295.528t11.275t*t-t*r
Alte activitatit177.101t87.769t48.089t4.896t16.665t19.681r
r
*) datele calculate prin extindere nu sunt fiabile din cauza numarului redus de cazurir
Sursa: CNS, Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)r
r
r
Sorin Corban,r
director Agentia Nationala a IMMr
„Recent am facut, impreuna cu presedintele agentiei, o deplasare prin tara. Nici unul dintre intreprinzatorii cu care am stat de vorba nu s-a aratat preocupat de forta de munca, de perfectionarea ei pentru cresterea productivitatii. Altele sunt problemele lor. Toti se intereseaza de programe de finantare, reducerea fiscalitatii, a TVA si a accizelor. Faptul ca ei rezista greu in piata nu cred ca se datoreaza atat legislatiei, cat faptului ca nu sunt pregatiti ca manageri.”r
r
r
Dumitru Fundatura, r
vicepresedinte CNIPMMRr
„Intreprinzatorii mici si mijlocii nu au cum sa-si pregateasca forta de munca necesara, atat timp cat sunt nevoiti sa duca acest razboi financiar cu statul. Ma ingrijoreaza lipsa lor de perspectiva cu privire la posibilitatea absorbtiei personalului ce va fi disponibilizat din intreprinderile de stat, cu atat mai mult cu cat ei insisi asteapta un semn de incurajare din partea Guvernului.”r