Rectificarea bugetară arată din plin efectele crizei - şomaj în creştere, câştiguri, consum şi profituri în scădere, indicatori greu de anticipat. Şi totuşi, Guvernul rămâne optimist. Cu toate că a reformulat bugetul pe cifre care dovedesc că România se confruntă cu o recesiune dură, Executivul continuă să fie entuziast şi să spere că scăderea economică se va opri în ultimul trimestru din acest an. Ministerul Finanţelor Publice a conceput chiar o proiecţie pentru ur
Rectificarea bugetară arată din plin efectele crizei – şomaj în creştere, câştiguri, consum şi profituri în scădere, indicatori greu de anticipat. Şi totuşi, Guvernul rămâne optimist.
Cu toate că a reformulat bugetul pe cifre care dovedesc că România se confruntă cu o recesiune dură, Executivul continuă să fie entuziast şi să spere că scăderea economică se va opri în ultimul trimestru din acest an. Ministerul Finanţelor Publice a conceput chiar o proiecţie pentru următorii şase ani, prevăzând că produsul intern brut va ajunge la 944,4 miliarde de lei în 2015, dublu faţă de 2009. Aceasta, în condiţiile în care cele două rectificări ale bugetului din 2009 au demonstrat că perspectivele economiei sunt greu de anticipat, chiar şi cu ajutorul expertizei Fondului Monetar Internaţional (FMI). Bugetul a fost iniţial construit pe o creştere economică de 2% şi pe un deficit bugetar de 2,5% din PIB. În urma celei de a doua rectificări, Ministerul Finanţelor a stabilit o creştere negativă de 8,5% şi un deficit de 7,3% din PIB.
Ambele rectificări bugetare au în comun, pe lângă o depreciere drastică a performanţei economiei româneşti, redirecţionarea unor fonduri masive către bugetul de pensii.
Pensiile, tot mai costisitoare
În cadrul celor două rectificări, bugetul asigurărilor sociale a primit aproape şapte miliarde de lei (5,5 miliarde de lei numai la a doua modificare a bugetului). În plus, rectificarea din august majorează fondul de şomaj cu 643 de milioane de lei întrucât numărul şomerilor este de aşteptat să ajungă la circa 800 de mii în 2009, conform estimărilor FMI. Efectele recesiunii generează un cerc vicios. Pe măsură ce numărul de angajaţi scade, se reduce câştigul salarial mediu, dar şi veniturile bugetare colectate din contribuţii sociale (cu 5,5 miliarde de lei) – odată cu pierderea locurilor de muncă -, dar şi consumul – încasările din taxa pe valoarea adăugată se micşorează cu 4,3 miliarde de lei, iar cele din accize, cu peste 300 milioane de lei. „Ministerul Muncii va beneficia de o suplimentare de fonduri pentru a echilibra fondul de şomaj şi a avea resursele pentru plata obligaţiilor sociale până la sfârşitul anului“, a declarat premierul Emil Boc. Pe măsură ce nevoia de bani pentru plata salariilor, a pensiilor şi a ajutoarelor este tot mai mare, Executivul ar trebui să reducă simţitor cheltuielile. Deşi a fost invocată o reducere masivă a cheltuielilor de personal şi a celor cu bunurile şi serviciile, la rectificare, acestea au fost, cumulat, micşorate cu numai 200 milioane de lei. „Rectificarea bugetară face ajustări la toate ministerele în mod echitabil, pentru că interesul meu este să asigur funcţionarea statului şi banii pentru investitiţii. Este luată în calcul inclusiv reducerea de cheltuieli cu personalul, echivalentă introducerii celor zece zile de vacanţă“, a afirmat Pogea.
Cheltuielile cu investiţiile au fost majorate cu 342 milioane de lei. În schimb, o resursă mult invocată pentru relansarea economiei – absobţia fondurilor UE – a fost supraestimată până acum, sumele prevăzute pentru cofinanţare diminuându-se, după reaşezarea bugetului, cu 1,7 miliarde de lei. Guvernul a anunţat că, în 2009, vor fi făcute doar două rectificări, însă incertitudinea climatului economic ar putea impune încă o schimbare a bugetului.
12 miliarde de lei este suma cu care este majorat deficitul bugetar la a doua rectificare din acest an, până la 7,3% din PIB, de la 4,6% din PIB
