Ordonanţa pentru combaterea evaziunii încalcă de trei ori directivele europene. Consecinţele vor fi procese contra statului, sancţiuni ale Comisiei Europene şi, implicit, costuri bugetare.
Ministerul de Finanţe încalcă deliberat legislaţia europeană prin ordonanţa pentru combaterea evaziunii. Plata TVA pentru achiziţiile intracomunitare, desfiinţarea antrepozitelor de depozitare a produselor accizabile (din petrol, tutun şi alcool) şi reintroducerea accizelor pentru produsele de lux (metale şi pietre preţioase, blănuri, parfumuri, iahturi şi arme de vânătoare) sunt contrare directivelor europene.
Guvernanţii îşi asumă conştient nerespectarea tratatului de aderare mizând pe o reacţie târzie a Comisiei Europene (CE), consideră Pieter Wessel, partner Deloitte. „Prin colectarea TVA la achiziţiile intracomunitare se va încălca chiar principiul fundamental al liberei circulaţii a mărfurilor, iar statul român ar putea suporta costuri semnificative“, spune acesta.
Totodată, plata TVA în vamă pentru achiziţiile de cereale, legume, fructe, flori şi carne va avea un impact negativ pentru cash-flow-ul companiilor din domeniu, potrivit lui Sorin Istrate, manager partner Contexpert.
Probleme de cash-flow
„Aceste companii vor fi obligate la plata TVA, urmând să îl deducă. Astfel, 19% din valoarea achiziţiilor va fi indisponibilizată temporar, fiind necesare surse de finanţare pentru acoperirea acestei TVA. Proiectul prevede taxarea inversă în cazul livrării în România, însă dacă aceste companii nu au alte activităţi pentru care trebuie să colecteze TVA, ele vor fi obligate să ceară rambursarea taxei, iar perioada de recuperare a sumelor va fi majorată, perioadă în care nu vor primi nici dobânzi“, explică Istrate.
Aparent, măsura nu sprijină mediul de afaceri, dar „scoaterea de pe piaţă a firmelor fantomă nu va fi benefică doar pentru buget, ci şi pentru producătorii interni şi companiile de bună-credinţă, care nu vor mai fi concurate neloial de preţurile mici ale produselor introduse pe piaţă de evazionişti“, susţine acesta.
O altă prevedere care vine în contradicţie cu normele UE este desfiinţarea antrepozitelor de depozitare. „Aceste companii vor da în judecată statul pentru că le-a închis afacerea deşi aveau autorizaţii valabile. Vor cere daune, majorări de întârziere atât pentru pierderile suferite, cât şi pentru profiturile nerealizate. Şi cu siguranţă vor câştiga“, arată Mihai Petre, manager Deloitte.
Costuri bugetare mai mari
De asemenea, reintroducerea accizelor la produse de lux, după ce au fost eliminate la 1 ianuarie 2010 la sesizarea Comisiei Europene, va încălca tratatul de aderare. Ministerul Finanţelor recunoaşte acest abuz în nota de fundamentare a ordonanţei. „Această măsură nu face decât să forţeze cetăţenii să ofere un împrumut statului pe care acesta va trebui să-l restituie împreună cu majorări de întârziere peste un an“, consideră Mihai Petre. Guvernul ar putea obţine însă un efect contrar celui urmărit prin modificarea legii. În cazul în care companiile şi persoanele fizice vor câştiga în instanţă, prevalându-se de legislaţia UE, costurile finale vor fi mult mai mari pentru buget.
