Noua lege privind asigurarea obligatorie a locuinței precum și actul normativ care va transpune în legislația locală Directiva IDD privind protecția consumatorilor de servicii financiare se află încă în diverse etape de analiză în Guvern sau la diferite ministere. Schimbările pe care cele două legi, concepute de specialiștii ASF și trimise executivului încă de anul trecut, sunt cele mai importante din istoria recentă a pieței asigurărilor.
Noua lege privind asigurarea obligatorie a locuinței va permite brokerilor de asigurare să vândă direct polițele și, mai mult, ar putea aduce o lărgire a ariei de riscuri pe care cea mai ieftină asigurare de locuință din România le acoperă. Aceasta se va întâmpla, însă, doar dacă Guvernul va încheia analiza și va reuși să trimită către Parlament noua lege.
În prezent, spun surse oficiale pentru Capital, proiectul de lege se află pe traseul de aprobare în diverse ministere și nu există foarte multe șanse ca ea să fie adoptată până în vară.
Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), asociație care adună mai mulți brokeri de dimensiuni medii și mari își propune ca, alături de asigurarea PAD să aducă la prețuri accesibile și un pachet de microasigurare care să acopere riscuri suplimentare, cum ar fi pagubele provocate de furtuni, incendiu sau inundație cu apă de conductă.
În prezent, polița obligatorie acoperă doar pagubele provocate de cutremur, inundație sau alunecări de teren, însă au existat foarte multe situații în care persoane afectate de alte tipuri de fenomene au solicitat despăgubiri, crezând că asigurarea obligatorie este acoperitoare. Un caz foarte cunoscut este cel al furtunii care a lovit anul trecut orașul Timișoara și care a provocat pagube substanțiale.
Același act normativ, transmis de Autoritatea de Supraveghere Financiară Guvernului încă din toamna anului trecut, propune, de asemenea și introducerea posibilității ca acționari ai Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) să fie și firme care nu activează în domeniu. PAID este singura firmă autorizată să vândă asigurarea obligatorie de locuință și are, în prezent, ca acționari 12 firme de asigurare dintre care două sunt în faliment.
De ce este nevoie de acționari noi la PAID? În caz de dezastru major sau al unor evenimente mai mici dar dese, Pool-ul ar putea ajunge în situația de ieși în afara legii
De partea cealaltă, lărgirea numărului de acționari este un deziderat foarte important pentru viitorul PAID, organism construit special pentru a crește numărul de locuințe asigurate, dar a acărui apariție a avut exact efectul invers, având în vedere că în prezent sunt asigurate sub 20% din case, față de aproape 40% în 2009.
Pentru a își putea crește vânzările, PAID are nevoie de o majorare de capital, în condițiile în care trebuie să respecte aceleași norme de solvabilitate ca orice altă firmă de asigurare. Actualii acționari, însă, nu s-au arătat deschiși la o astfel de majorare, iar alte firme de asigurări care nu sunt încă în PAID analizează cu atenție evoluțiile.
Mai mult, PAID are doi acționari falimentari ai căror lichidatori încearcă să vândă acțiunile,fără să aibă însă prea multe opțiuni.
Cu două firme falimentare în acționariat (Astra și Carpatica), încă două care au atins deja pragul maxim permis de lege pentru deținerea de acțiuni (Groupama și Gothaer) și încă una, Generali, care are spațiu de manevră doar de la 11% la 15% din titluri, PAID este dependentă de acționarii mici.
Mai mult decât atât, patru din cei șapte acționari mici (Euroins, Certasig, Grawe și ABC Asigurări) nu par interesați de piața asigurărilor de locuință, după cum arată cifrele, motiv pentru care s-ar putea să nu dorească neapărat să își majoreze participația la PAID.
Rămân, așadar, companiile Uniqa și Ergo, alături de City Insurance care, deși este astăzi cel mai mare vânzător dintre membrii PAID, a fost salvată în ultimul moment printr-o infuzie de capital și se află în continuare sub supravegherea ASF.
Potrivit unor calcule, depășirea pragului de 1,7 milioane de polițe valide ar aduce de la sine o expunere suficient de mare încât să fie nevoie de majorarea capitalului pentru a respecta normele de solvabilitate. Este doar cea mai fericită dintre variantele în care PAID ar avea nevoie de o infuzie de capital. Scenariul advers ar fi ca un eveniment major (cutremur sau inundație) să genereze atât de multe plăți de daune încât să fie nevoie ca PAID să își majoreze capitalul.
Cel mai negru scenariu, inclus și în calculele reasigurătorilor care garantează pentru PAID, este apariția unui eveniment major, de genul celui din 1977 care, în cel mai rău caz, ar putea produce pagube de circa 1,6 miliarde de dolari, cu mult chiar și peste nivelul reasigurării.
Cea mai importantă Directivă Europeană privind protecția consumatorilor de servicii financiare nu este nici ea transpusă încă în lege. Va schimba total fața asigurărilor de viață
Un alt act normativ finalizat la nivel tehnic, dar care încă se află în analiza Guvernului este legea care va transpune Directiva IDD. Din perspectiva consumatorului, această lege va aduce schimbări majore, similare cu cele generate în mediul bancar de legile privind clauzele abuzive.
După apariția IDD, asigurătorii vor fi obligați să explice mult mai atent caracteristicile produselor pe care le vând. Mai mult, anagajații firmelor de asigurare și cei ai brokerilor vor fi obligați ssă participe constant la cursuri de pregătire profesională și să susțină teste.
În cazul unor anumite produse de asigurare, cum sunt polițele de viață cu componentă de economisire sau cele cu componentă investițională, înțelegerea produsului este esențială pentru client. Astfel de produse sunt, în general, destinate persoanelor cu un nivel de educație financiară peste medie iar în cazul în care sunt achiziționate de clienți mai puțin pregătiți pot aduce pierderi substanțiale. Criza economica din 2007-2008 a venit cu numeroase exemple la nivel mondial în care oamenii și-au pierdut economiile sau au retras sume cu mult mai mici decât cele promise inițial.
Astfel de produse vor veni, după adoptarea IDD, împreună cu mai multe explicați din partea vânzătorilor și, posibil, alături de un ghid care să explice, asemeni unui prospect pentru medicamente, și care sunt riscurile asumate.
Această directivă va aduce schimbări inclusiv în privința polițelor de asigurare de viață simple, care includ de multe ori excluderi de la despăgubire pe care clienții și familiile lor nu le cunosc. Aceeași situație este și pe piața asigurărilor de sănătate, unde nu întotdeauna polițele acoperă riscurile pe care clientul crede că le acoperă.
Organismele Europene au mai amânat de trei ori implementarea IDD, iar termenul final pentru punerea ei în aplicate este octombrie 2018. Până în iulie 2018, cel târziu, România va trebui să aibă însă o lege în acest sens, riscând în caz contrar intrarea în procedură de infrigement.