Dosarul privind o posibilă dizolvare a partidului Forza Nuova se află pe masa lui Mario Draghi – care, în urma asaltului asupra sediului CGIL organizat de către mișcarea neofascistă – a început o serie de consultări cu juriști și academicieni de încredere pentru a evalua care este cea mai bună cale legală de urmat, arată Il Fatto Quotidiano. 

Din aceste consultări va ieși – scrie cotidianul Repubblica – un aviz tehnic, care va servi la susținerea activității birourilor prim-ministrului. Aparent, cea mai mare problemă este lipsa unei sentințe penale  care să recunoască natura subversivă a organizației: în acest caz, așa cum prevede legea Scelba, formațiunea ar putea fi dizolvată printr-un decret al ministrului intern, așa cum a făcut Emilio Taviani în anii 1970 cu partidul Ordine nuovo e Avanguardia nazionale.

Cealaltă modalitate – prevăzută încă de legea 645 din 1952 – este în schimb intervenția prin decret-lege, justificată „în cazuri extraordinare de necesitate și urgență” împotriva acronimelor care folosesc violența „ca metodă de luptă politică” sau denigrează „democrația, instituțiile sale și valorile Rezistenței”.

Tocmai această ipoteză, care nu a fost aplicată niciodată în istoria republicană, ar fi – conform Corriere della Sera – cea studiată de executiv. Cu toate acestea, cel mai mare obstacol este cel politic, deoarece o astfel de măsură ar trebui votată în Consiliul de Miniștri, cu riscul unei diviziuni (în special cu reprezentanții Ligii).

Există două alternative

Pe fundal se află moțiunea prezentată de Partidul Democrat – și semnată de LEU și de Mișcarea 5 stele – Camerei și Senatului, care, dacă ar fi aprobată, ar obliga guvernul să adopte „măsurile care țin de competența sa pentru a continua dizolvarea formațiunii Forza Nuova și a tuturor mișcărilor politice de clară inspirație neofascistă”. Iar demonstrația convocată sâmbătă 16 octombrie de sindicate, așa cum anunțat secretarul CGIL, Maurizio Landini, va aduce și în stradă tema „dizolvării organizațiilor și mișcărilor care propăvăduiesc fascismul”.

„Este nevoie de această interdicție a reconstituirii partidului fascist, care este prezentă în Constituție, chiar și în contextul unor acte violente și criminale precum cele care au avut loc sâmbătă seara”, spune Enrico Letta, secretarul Partidului Democrat.

„Din punct de vedere constituțional, sunt posibile ambele alternative (decret-lege și un decret emis de Ministerul de Interne după o sentință, ed.). Diferența constă în consecințele politice”, a declarat pentru agenția AdnKronos președintele emerit al Curții Constituționale, Antonio Baldassarre.

În cazul în care se aprobă moțiunea care obligă executivul să intervină prin decret, acesta spune ca există „riscul unei crize guvernamentale: decretul ar putea trece de fapt cu majoritatea de stânga, marcând sfârșitul executivului. Sau, ar putea fi susținut de toate forțele guvernului, numai că apoi s-ar rupe coaliția de centru-dreapta, care nu are niciun interes să ia distanța de Fratelli d’Italia, deoarece pentru Liga Nordului și Forza Italia, acest lucru ar însemna pierderea următoarelor alegeri. În schimb, așteptând răspunsul justiției, nu vor exista consecințe la nivel politic”. Tot pentru Nello Rossi, magistrat și director al Questione Giustizia (jurnalul sistemului judiciar democratic) „logica dizolvării prin decret-lege este extremă, absolută și de urgență. Indică un pericol iminent și extrem de insidios pentru democrație, condiții pe care eu unul nu le constat în acest moment”.

„Cred că cineva trebuie să revizuiască legea constituțională, pentru că în realitate, nu Parlamentul este cel care decide ce să dizolve, ci sistemul judiciar, după ce a detectat infracțiunile și a constatat că au la bază o matrice fascistă. Sper că se va găsi o versiune unitară pentru că în acest moment atât de tensionat și cu apropierea alegerilor pentru consiliile municipale, cred că a fi antifascist înseamnă și a avea un pic de echilibru și bun simț și a nu exploata situația”, atacă președintele Regiunii Liguria, Giovanni Toti.