Guvernul vrea să atragă bani în plus la buget prin combaterea evaziunii fiscale, fără să fi schimbat nimic în strategia sa sau să consolideze corpul de control.
Economia nefiscalizată din România este estimată de Comisia Naţională de Prognoză la peste 10% din produsul intern brut (PIB). Numai în 2008, conform datelor prelucrate, bugetul naţional a pierdut peste 50 de miliarde de lei din cauza neplăţii impozitului pe venit, a contribuţiilor sociale şi a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Munca nedeclarată şi subraportarea vânzărilor nu afectează doar bugetul de stat, ci şi mediul concurenţial. Deşi potenţialul sumelor care ar putea fi colectate de stat din aceste surse este de cel puţin câteva miliarde de euro anual, prejudiciile stabilite de Garda Financiară în 2008 abia s-au ridicat la jumătate de miliard de euro. În timp ce nivelul evaziunii a crescut considerabil în ultimii cinci ani (numai în cazul TVA, evaziunea a fost estimată la 24 miliarde de lei în 2008, faţă de 7,4 miliarde de lei în 2004), metodele de combatere a ei au rămas neschimbate.
Totodată, numărul angajaţilor Fiscului care se ocupă direct de controale este de circa 3.500 de persoane, atât inspectori, cât şi comisari, pe când numărul contribuabilor la buget este în jur de un milion.
Mai mulţi bani, fără taxe mărite
Pentru a colecta mai mulţi bani la buget, evitând în acelaşi timp creşterea taxelor principale, Guvernul mizează pe combaterea evaziunii. Din păcate, îi lipseşte un plan coerent de măsuri. „În acest moment, nu se pune problema de a introduce noi taxe. Cred că, în primul rând, avem datoria de a colecta mai bine taxele care există, potrivit principiului că nimeni nu este mai presus de lege. În faţa taxelor, toţi sunt egali“, a declarat premierul Emil Boc.
ANAF are în vedere câteva domenii în care riscul de evaziune fiscală este ridicat şi vizează şi unele schimbări legislative. Astfel, ar urma să fie modificată legea evaziunii fiscale (sancţiuni noi pentru calcularea eronată a obligaţiilor fiscale şi neprezentarea documentelor financiar-contabile), să se introducă răspunderea fiscală pentru „ultima verigă cunoscută“ din lanţul unei tranzacţii care implică firme fantomă şi să fie considerată infracţiune repetarea contravenţiei sau provocarea unui prejudiciu de o anumită valoare. În acelaşi timp, Fiscul vrea să renunţe la taxarea inversă în cazul firmelor aflate în insolvenţă, pentru că această facilitate este folosită ilicit pentru sustragerea de la plata impozitelor. O altă propunere legislativă, care vizează şi modificarea Codului rutier, ar urma să dea posibilitatea vameşilor şi comisarilor Gărzii Financiare să oprească în trafic transportatorii de mărfuri pentru control.
Aceleaşi ţinte, cu aceeaşi logistică şi aceleaşi resurse umane
Domeniile vizate de controalele ANAF sunt aceleaşi din anii trecuţi: comerţul cu produse accizabile (alcool şi băuturi alcoolice, uleiuri minerale, tutun şi ţigarete), achiziţiile intracomunitare (în special cele de produse agroalimentare şi de materiale de construcţii), jocurile de noroc, morăritul şi panificaţia. O altă problemă avută în vedere de Fisc este neplata TVA pentru creşterile de preţ ale produselor importate.
Eficienţa în combaterea evaziunii depinde însă şi de dotarea logistică şi de numărul angajaţilor Fiscului, ambele probleme putând fi rezolvate doar cu cheltuieli bugetare mai mari, practic imposibil de realizat în acest an.
855 mil. lei reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat, în prima jumătate a anului 2009, prin acte de evaziune fiscală, potrivit constatărilor făcute de Agenţia de Administrare Fiscală (ANAF)
