La sfarsitul anului trecut, reprezentantii unui numar de 29 de camere de comert din tara au formulat o plangere la Curtea Constitutionala, in care au invocat exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantelor de urgenta ale Guvernului nr. 129, respectiv nr. 156/2002, prin care oficiile registrului comertului au fost luate din subordinea lor si trecute la Ministerul de Justitie. Dosarul a avut termen de judecata pe data de 4 martie si a ramas in pronuntare. Initiatorul acestei actiuni, avocatul iesean Mihai Vlasov, care afirma ca este presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, spune ca nu este de acord sa cerseasca nimic de la Guvern si ca lupta pentru drepturile pe care sistemul cameral din Romania le-a castigat cu peste 70 de ani in urma, „atunci cand societatea capitalista a Romaniei a considerat ca Registrul Comertului nu isi poate indeplini functia publica decat in subordinea camerelor de comert. In plus, ni s-au furat bazele de date care sunt folosite impotriva noastra.”
Lucrurile care ii deranjeaza pe reprezentantii camerelor de comert, indiferent ca fac parte din tabara lui Mihai Vlasov sau a presedintelui Camerei de Comert Bucuresti, George Cojocaru, care isi disputa de mai bine de jumatate de an presedintia Camerei de Comert a Romaniei, se grupeaza in cateva categorii. In primul rand, ei acuza Guvernul ca a facut prima nationalizare de dupa 1990 prin transferul Registrelor din sistemul cameral, privat, in subordinea autoritatilor centrale. Potrivit OU nr. 156/2002, Ministerul de Finantelor a fost abilitat sa stabileasca ponderea cu care au participat Registrele in bugetele anuale ale Camerelor pentru a le atribui, proportional, sedii si alte categorii de bunuri ramase in proprietatea Camerelor. In al doilea rand, ei sunt nemultumiti ca nu s-a ajuns la o intelegere privind chiriile pe care ar trebui sa le perceapa de la Registre pentru spatiile pe care le folosesc. „Peste 90% din Camere nu au incasat pana acum nici un leu din chirii, desi au trecut patru luni”, afirma Mihai Vlasov. Presedintele Camerei de Comert si Industrie Calarasi, Cristian Parvan, crede ca „in ce priveste Registrul, nu se mai poate face nimic, asa vrea Guvernul, asa va ramane. Acum, macar sa se incheie protocoalele privind chiriile, pe care vrem sa le percepem la nivelul pietei si sa avem acces gratuit la baza de date a Registrului, pentru ca si noi am muncit la constituirea acesteia. Lipsa de date despre firme afecteaza si relatiile de afaceri cu partenerii straini care cer referinte despre posibili parteneri de afaceri la camerele de comert”. Presedintele CCI Arges, Ion Capatana, a mai punctat un motiv de nemultumire: „Noi am cumparat, pentru Registru, in leasing, diferite echipamente. Acum ei au plecat cu totul la Justitie, iar noi am ramas buni de plata.”
Tarifele Registrului au crescut dupa preluare
Dupa ce au trecut in viteza pe la Camera Deputatilor, cele doua ordonante care au generat scandalul au ajuns la Comisia Juridica a Senatului. Presedintele comisiei, senatorul PSD Aristide Roibu, ne-a declarat ca nu se poate pronunta asupra modificarilor din actele in discutie pana nu se adopta o decizie in cadrul Comisiei, si apoi in plen. Totusi, el crede ca va fi luata decizia care va apara cel mai bine interesele Registrului Comertului. Cu speranta ca va mai reusi sa schimbe ceva pe ultima suta de metri, presedintele Camerei de Comert a Municipiului Bucuresti, George Cojocaru, s-a intalnit in luna februarie cu reprezentantii Ministerului Justitiei pentru a ajunge la o intelegere privind chiriile, precum si pastrarea unor servicii la nivelul sistemului cameral. Apoi, a adresat Comisiei Juridice a Senatului o intampinare prin care solicita plasarea Biroului Unic in subordinea Camerelor, acces gratuit la baza de date a Registrului, acceptand ca Registrul va ramane la Justitie.
Noua directoare a Oficiului National al Registrului Comertului, ONRC, Alina Balaciu, a tinut sa precizeze ca activitatea institutiei pe care o coordoneaza nu este perturbata de disputa dintre Camere si Ministerul Justitiei. In ce priveste nivelul taxelor percepute de Registru, am fost asigurati ca nivelul acestora nu a fost modificat. In schimb, „in cazul unor tarife percepute pentru servicii acordate agentilor economici, tarifele au fost marite pana la nivelul pietei”, ne-a mai precizat directoarea ONRC.
De fapt, miza acestui scandal este legata de sumele pe care le obtin anual Registrele Comertului. Reprezentantii sistemului cameral au constatat ca li s-au scurs printre degete sume importante de bani in favoarea Guvernului, care stabileste anual destinatia excedentului obtinut de
ONRC. Ba mai mult, dupa ce a pus mana pe o sursa de venituri sigura, Guvernul a incercat sa scape si de plata chiriilor pe care Camerele sperau sa le incaseze ca o minima compensatie, prin amendarea in acest sens a primei Ordonante, nr. 129/2002, cu OU nr. 156/2002.
Profitul de 14,8 miliarde se Intoarce la Registru
In urma stramutarii din octombrie anul trecut, Registrul a capatat un nou statut: Potrivit OU nr. 129/2002:
„Registrul Central al Comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului, institutie
publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, organizata in subordinea Ministerului Justitiei.”
Pentru anul 2002, Oficiul National al Registrului Comertului a inregistrat un excedent financiar de 14,8 miliarde de lei. Potrivit unei Hotarari a Guvernului din data de 27 februarie 2003, suma urmeaza sa fie folosita anul acesta pentru imbunatatirea activitatii ONRC. Concret, vor fi cumparate echipamente de tehnica de calcul si licente pentru softul folosit.
