Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lansat în dezbatere publică Normele de aplicare a guvernanţei corporative în întreprinderile publice, document care stabileşte criteriile de selecţie, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidaţi pe post, a clasamentului acestora şi procedura privind numirile finale.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice remis, vineri, normele clarifică metodologia de stabilire a indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari şi a componentei variabile a remuneraţiei.
"Selecţia trebuie să înceapă în termen de 50 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice. Procedura de selecţie, de stabilire a indicatorilor şi a componentei variabile se bazează pe scrisoarea de aşteptări şi pe declaraţia de intenţie", precizează Finanţele.
De altfel, la jumătatea lunii iulie a acestui an, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, declara că scrisoarea de aşteptare a acţionarului este elementul de noutate al actului normativ şi include planurile acestuia privind întreprinderea, pe termen mediu şi lung.
Potrivit normelor lansate vineri în dezbatere publică, scrisoarea de aşteptări acoperă o perioadă de cel puţin patru ani iar pe baza ei candidaţii aflaţi în lista scurtă redactează o declaraţie de intenţie. De asemenea, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung ale întreprinderii publice, cuprinse în scrisoarea de aşteptări, stau la baza stabilirii criteriilor specifice de selecţie a candidaţilor aflaţi în lista scurtă.
De asemenea, fiecare autoritate publică tutelară sau întreprindere publică elaborează un profil personalizat al consiliului (în cazul regiilor autonome şi societăţilor administrate potrivit sistemului unitar este vorba despre consiliul de administraţie iar în cazul societăţilor administrate potrivit sistemului dualist este vorba despre consiliul de supraveghere – n.r.). Acesta trebuie realizat într-un mod transparent, sistematic şi riguros pentru a se asigura că sunt identificate capacităţile necesare pentru alcătuirea celui mai bun consiliu şi respectiv cei mai buni candidaţi pentru consiliu. Versiunea finală a profilului personalizat al consiliului va fi definitivată de autoritatea publică tutelară, cu consultarea acţionarilor ce deţin pachete de acţiuni de peste 5%.
Cât priveşte criteriile de selecţie, acestea sunt diferenţiate în criterii obligatorii şi opţionale. Printre criterii se numără competenţele specifice sectorului, competenţe de guvernanţă corporativă, experienţă pe plan local şi internaţional, integritate, independenţă, expunere politică şi alinierea cu scrisoarea de aşteptări a acţionarilor. Printre condiţiile eliminatorii se află numărul de mandate, anii în care respectivul candidat a fost director executiv în întreprinderea publică, înscrieri în cazierul fiscal şi judiciar.
Normele metodologice pun în aplicare Legea nr. 111/2016, care completează Ordonanţa 109/2011, şi stabilesc regulile procedurii de selecţie a managerilor profesionişti în întreprinderile de stat unde nu s-a aplicat guvernanţa corporativă. Legea 111/2016 a intrat în vigoare în data de 4 iunie.
Potrivit ministrului Finanţelor, legea elimină exceptarea de la aplicare a multor societăţi, inclusiv a societăţilor bancare, introduce obligativitatea selecţiei administratorilor la regiile autonome cu peste 500 de angajaţi de către un expert independent şi reduce numărul de mandate pentru administratori de la cinci la maximum trei. AGERPRES