Nivelul arieratelor din sistemul energetic depaseste doua miliarde de dolari. Din aceasta suma, mai mult de un miliard de dolari reprezinta datoriile restante pe care agentii economici le au catre distribuitorii de energie electrica, termica sau gaze naturale. Alte 600 de milioane de dolari sunt datorii intre agentii economici din sectorul energetic, ca urmare a propagarii in lant a blocajului financiar. Diferenta pana la doua miliarde reprezinta penalitati de intarziere pentru facturile restante.
In aceste conditii, Ministerul Industriei nu poate pune problema declansarii privatizarii in sectorul energetic. „Cand va oferi la privatizare companiile din sectorul energetic, Guvernul trebuie sa arate ca aceste companii sunt capabile sa incaseze banii pentru utilitatile furnizate”, afirma Dragos Rosca, Senior
Consultant la Roland Berger & Partner.
Datorii sau someri? Aceasta e intrebarea.
Electrica are de recuperat de la 25 de societati comerciale aproximativ 6.500 de miliarde de lei. Alte 200 de companii au datorii restante la Electrica, in valoare totala de peste 5.000 de miliarde lei. Directorul general al companiei, Lucian Boghiu, a anuntat vineri ca a semnat planuri de reesalonare pe doi ani cu 102 societati comerciale. „Aceasta reesalonare implica obligativitatea achitarii facturilor curente”, sustine Boghiu. Cei doi distribuitori de gaze naturale – Distrigaz Nord si Distrigaz Sud – au acumulat creante de circa 10.000 de miliarde lei. Termoelectrica are si ea de incasat, din facturi restante, peste 9.000 de miliarde lei.
Avand in vedere valoarea totala a creantelor din acest sector, masura adoptata de Ministerul Industriei si specificata in scrisoarea suplimentara la acordul cu Fondul Monetar International incearca sa disciplineze mediul economic romanesc. Dar solutiile nu sunt in toate cazurile simple. In cazul societatii Tractorul Brasov, Electrica are de incasat 179 de miliarde lei, din care 120 de miliarde reprezinta penalitati de intarziere. „Vom negocia cu ei, suntem dispusi sa reesalonam, dar in anumite conditii. Cu penalitati de 0,3% pe zi, Electrica se comporta ca un camatar”, afirma Constantin Catagoi, directorul general al firmei brasovene. De fapt, Catagoi face referire la faptul ca societatii i se percep penalitati, in timp ce Tractorul SA nu poate factura penalitati pentru restanta de 110 miliarde lei pe care Ministerul Agriculturii o are catre companie.
Dincolo de problemele specifice fiecarei companii in parte, debransarea datornicilor va avea efecte imprevizibile pe termen scurt. Daca Termoelectrica va debransa Radet pentru datoria restanta de peste 3.250 de miliarde lei, atunci nici un agent economic din Capitala nu va mai primi energie termica, chiar daca nu are restante la plata facturii.
„O data declansat procesul de debransare, o parte din agentii economici vor restructura activitatea, astfel incat sa-si diminueze costurile. In prezent se risipeste foarte mult, in special in societatile cu capital majoritar de stat”, afirma Dragos Rosca. Consultantul de la compania Roland Berger& Partner considera ca, pe termen lung, efectele acestei „disciplinari” in relatiile contractuale dintre agentii economici va fi pozitiv.
Pe termen scurt insa, exista riscul unei scaderi a productiei industriale la nivel national. Daca luam in calcul faptul ca o mare parte din cresterea economica realizata anul trecut a avut la baza productia pe stoc, acum acest lucru nu va mai fi posibil. In plus, teama managerilor ca furnizorii de utilitati vor bloca total activitatea companiilor ii va determina pe acestia sa fie mult mai reticenti in ceea ce priveste consumul de energie si sa recalculeze rentabilitatea pentru o intreaga gama de produse. Nu in ultimul rand, debransarea unor agenti economici inseamna somaj, deci un efort mai mare pentru fondul de somaj si pentru cei care alimenteaza acest fond. Si in cazul mentinerii datoriilor societatilor comerciale catre sistemul energetic, si in cazul debransarii acestora, Guvernul va fi nevoit sa acopere aceste gauri. Daca Guvernul a acceptat varianta debransarii, inseamna ca prefera sa suporte povara cheltuielilor pentru somaj, decat sa accepte companii care sa acumuleze datorii la furnizorii de energie.
