Suma economisita de bugetul de stat in 2002 prin transferul administrarii scolilor si termocentralelor catre autoritatile locale depaseste 18.000 de miliarde lei. Cele 18 CET-uri desprinse din Termoelectrica si transferate primariilor provocau anual pierderi de 8.500 - 9.000 de miliarde lei. Pierderile erau constituite din subventia acordata de stat pentru energia termica ce trebuia platita de populatie. Alte 4.000 de miliarde erau subventii acordate de stat pentru caldura. Concret, pentru un co
Suma economisita de bugetul de stat in 2002 prin transferul administrarii scolilor si termocentralelor catre autoritatile locale depaseste 18.000 de miliarde lei. Cele 18 CET-uri desprinse din Termoelectrica si transferate primariilor provocau anual pierderi de 8.500 – 9.000 de miliarde lei. Pierderile erau constituite din subventia acordata de stat pentru energia termica ce trebuia platita de populatie. Alte 4.000 de miliarde erau subventii acordate de stat pentru caldura. Concret, pentru un cost mediu de productie si distributie de 1,1 milioane lei/gigacalorie, pretul de referinta platit de consumatori este de 800.000 lei/gigacalorie.
De cealalta parte, reducerea cheltuielilor pentru intretinerea scolilor operata de Ministerul Educatiei Nationale costa acum autoritatile locale peste 3.000 de miliarde lei anual. La aceste cheltuieli, neprevazute in bugetele locale pentru anul 2002, se adauga cresterea valorii nete a ajutoarelor sociale, estimate la aproximativ 2.000 de miliarde lei.
„Descentralizarea, ca principiu, este un fapt imbucuratoare, dar trecerea noilor sarcini la bugetele locale ar trebui insotita de transferarea unor noi surse de venit de la bugetul central la cele locale”, sustine Marius Bostan, Senior Partner la VMB Partners SA.
Bugetul subtire cu taxe noi se tine
Descentralizarea serviciilor prevazuta in programul de guvernare a devenit in prezent o arma cu doua taisuri. Pe de o parte, descentralizarea ofera Executivului posibilitatea de a reduce deficitul bugetar, prin eliminarea unor cheltuieli ce figurau pana acum in bugetele ministerelor. Pe de alta parte insa, aceste cheltuieli se regasesc in bugetele autoritatilor locale. Consilierii locali si primariile nu au fost pregatite pentru un asemenea efort suplimentar. Iar Guvernul a oferit putine alternative de finantare pentru noile responsabilitati administrative. Ministrul administratiei publice, Octav Cozmanca, afirma ca bugetele locale pentru anul 2003 sunt estimate la 117 mii de miliarde lei, cu 30% mai mult decat in anul 2002. Dar din aceasta crestere de 30%, aproximativ 20% reprezita surplusul ce acopera inflatia. Ceea ce inseamna ca bugetele locale vor beneficia anul viitor de fonduri cu 10% mai mari decat in acest an. Cele 18.000 de miliarde aruncate in responsabilitatea autoritatilor locale reprezinta cam 15% din bugetele pentru 2003, deci autoritatile locale vor avea un deficit bugetar de aproximativ 4,6% pentru anul viitor. Asta in cazul in care colectarea taxelor si impozitelor locale ar functiona ideal, iar Guvernul si-ar respecta promisiunea privind finantarea spitalelor si in 2003: „Se mentine sistemul actual de finantare a spitalelor, prin Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate care va pune la dispozitia autoritatilor locale sumele necesare”, a precizat ministrul Cozmanca. La prima vedere, deficitul bugetelor autoritatilor locale pare mic – 4,6%. Guvernul a gasit solutia optima pentru a minimiza deficitul: a adoptat o serie de masuri pentru cresterea valorii incasarilor prin aplicarea unor taxe noi, ce ar trebui sa creasca incasarile la bugetele locale cu peste 4.000 de miliarde lei. „In 2003 se adauga, ca resurse la bugetele locale, taxele judiciare de timbru, taxele de timbru notariale si taxele pentru eliberarea titlurilor de proprietate, precum si alte taxe si impozite pe cladiri si terenuri”, afirma ministrul Octav Cozmanca.