Guvernul analizeaza facilitatile ce urmeaza a fi acordate investitiilor in zonele defavorizate. Generozitatea initiala, respectiv larghetea cu care bazinele miniere importante au capatat un statut economic special, este regretata acum de Executiv, a carui sarcina este aprobarea normelor metodologice de aplicare a facilitatilor si pentru alte zone decat cele populate de ortaci disponibilizati.
Conditiile pe care o anumita zona trebuie sa le indeplineasca pentru a intra in categoria celor defavorizate se dovedesc a fi prea permisive pentru suportabilitatea bugetului public. Dovada o constituie restrangerea suprafetelor unor asemenea zone in care, potrivit legii, investitorii care creeaza locuri de munca beneficiaza de facilitati. Este vorba de localitati din bazinele Comanesti, Moldova Noua – Anina, Motru – Rovinari, Albeni – Gorj si Bucovina. Decizia Guvernului a fost determinata de faptul ca suprafata geografica a zonelor cu pricina era prea mare, cu toate ca toate unitatile administrativ-teritoriale taiate de pe lista indeplinesc criteriile prevazute de lege si au aviz favorabil privind obtinerea statutului de zone economice defavorizate. De altfel, la momentul respectiv, Radu Berceanu, ministrul industriei si comertului, identifica „marea problema a Legii zonelor defavorizate” ca fiind faptul ca „prevede niste criterii care pot fi intalnite separat, nu neaparat cumulat”. Ministrul voia sa spuna ca, daca e sa ne luam dupa criteriile respective, foarte multe regiuni din Romania anului 1999 intra la socoteala ca fiind defavorizate.
Facilitatile fiscale si cadrul institutional de acordare a acestora intreprinzatorilor investitori in zonele defavorizate au fost stabilite prin Ordonanta de urgenta nr. 24/1998. Ulterior acestui act legislativ au aparut, in decembrie 1998, normele metodologice de aplicare. Nici nu au apucat amatorii de investitii sa-si puna proiectele pe hartie, ca Parlamentul a modificat ordonanta, facand inoperabile normele. Deci Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala s-a apucat de elaborarea altor norme si de negocierea lor cu ministerele economice, in special cu Finantele. Conform declaratiilor oficiale, noile norme sunt definitivate, asteptand sa intre in discutia Guvernului. A trecut aproape un an de cand investitorii asteapta startul, timp in care s-a schimbat procedura si a devenit evident ca, in conditiile legale actuale, sperantele in facilitati acordate pe criteriile cunoscute sunt slabe.
Uite zona,
nu e zona
Nou pentru investitori este faptul ca facilitatile prevazute de lege se acorda numai in baza certificatului de investitor in zona defavorizata. Acesta este eliberat de agentiile pentru dezvoltare regionala in a caror competenta teritoriala se afla sediul agentului economic. Termenul este de 15 zile de la depunerea cererii. De asteptat insa, avand in vedere declaratiile mai mult sau mai putin transante ale unor inalti oficiali, cum este ministrul industriilor sau cel al finantelor, este ca raiul investitional sa fie ceva mai indepartat.
Cu toate acestea, directorii agentiilor regionale asteapta cu nerabdare sa intre in vigoare normele metodologice de a caror aparitie, cred ei, depinde si deblocarea banilor pentru investitii.
„Interes exista”, afirma Daniela Tataianu, din cadrul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud. „Oamenii de afaceri au tatonat terenul, au pus intrebari. Discutiile au fost purtate in principiu. Atat timp cat nu stim ce fonduri ne vor fi alocate de catre Guvern, nu putem avansa in nici un fel”. Desi in regiunea Sud – Muntenia se afla si localitatile radiate de Guvern de pe lista zonelor defavorizate, Agentia de Dezvoltare Regionala nu poate aprecia daca nehotararea la nivel inalt influenteaza negativ deciziile oamenilor de afaceri, care si-ar putea pune intrebari asupra duratei facilitatilor promise si sigurantei investitiilor.
Spre deosebire de colegii de la agentia regionala anterior mentionata, Daniela Gheorghe, reprezentanta consiliului judetean Braila, aflat in regiunea de Sud-Est, este ingrijorata de posibilitatea schimbarii statutului zonei miniere Altan Tepe, in prezent declarata prin hotarare de guvern ca fiind defavorizata, dar avand „toate sansele sa fie scoasa de sub incidenta prevederilor initiale”. Conform declaratiei Danielei Gheorghe, motivul ar putea fi formularea ambigua a uneia dintre conditiile luate in considerare de Guvern la atestarea ariei geografice Altan Tepe ca fiind defavorizata. Este vorba de rata somajului. Initial, in momentul inscrierii bazinului minier Altan Tepe in randul zonelor defavorizate, rata somajului pe plan local trebuia sa o depaseasca cu 25% pe cea de pe plan national. Conform Legii nr. 20/1999, indicatorul a fost stabilit la 30%. „Nicaieri in Romania nu exista un asemenea somaj, de 30% peste media nationala”, spune Daniela Gheorghe. Si aduce in sprijinul afirmatiilor sale indicatorii statistici comunicati de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si de Comisia Nationala pentru Statistica. Rata medie a somajului este de 10%, ceea ce inseamna ca limita minima de luare in considerare a acestui indicator pentru declararea unei zone ca fiind defavorizata este de 40%. Cea mai mare rata a somajului se inregistreaza in prezent in judetul Botosani, de 19,3%.
In viitorul foarte apropiat, disponibilizarile masive sunt o certitudine. Guvernul, ministerele de resort, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala si agentiile din teritoriu sunt organismele de la care toata lumea, indiferent ca este vorba de investitori sau de someri, asteapta o solutie, precum si clarificarea unor situatii care, tratate superficial si demagogic, nu fac decat sa compromita definitiv politicile de dezvoltare regionala.