Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, pentru proiectul noului Cod al muncii.
Modificarea Codului Muncii va conduce la creşterea numărului contractelor de muncă, la acest moment rata de ocupare a locurilor de muncă în România fiind de 58-59%, a declarat, marţi, primul ministru Emil Boc, în şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul îşi angajează răspunderea pe Codul Muncii.
‘Scopul modificării Codului Muncii este, în principal, acela de a crea noi locuri de muncă. România ocupă locul 114 din 139 de ţări în ce priveşte rigiditatea pieţei muncii. Cu alte cuvinte, în 114 ţări este mai simplu să ocupi un loc de muncă decât în România. Dacă vrem să fim competitivi, să facem faţă provocărilor din UE, atunci trebuie să coordonăm legislaţia noastră cu ce se întâmplă în Europa şi în lume. Dacă ne uităm la rata de ocupare în România observăm că este undeva la 58-59%. Asta înseamnă că avem loc suficient pentru a avea mai multe locuri de muncă’, a declarat Boc.
Premierul a adăugat că modificările pe care Guvernul pe propune Codului Muncii au ca scop şi diminuarea muncii la negru.
‘Un alt scop esenţial al modificărilor la Codul Muncii este acela de a diminua munca la negru. Un om care nu lucrează cu un contract de muncă nu beneficiază de şomaj, de asigurare de sănătate şi nici de pensie, el fiind dependent de sistemul de asistenţă socială, ceea ce înseamnă bani suplimentare de la bugetul de stat. Orice loc de muncă ocupat cu contract de muncă înseamnă protecţie suplimentară pentru angajat şi sume suplimentare care ajung la bugetul de stat. De asemenea, prin noul Cod al Muncii cresc şi sancţiunile pentru cei care continuă să practice munca la negru’, a mai declarat primul ministru.
Emil Boc a ţinut să precizeze că modificarea Codului Muncii se impune pentru ca România să devină competitivă prin flexibilizarea relaţiei dintre angajat şi angajator şi prin corelarea legislaţiei româneşti din domeniul muncii cu directivele europene.
‘Actualul Cod al Muncii este din 2003, din acel moment intervenind însă mai mulţi factori. În primul rând, România a intrat în Uniunea Europeană, impunându-se necesitatea corelării cu directivele europene în materie. În al doilea rând, criza economică, globală, care nu a ocolit nici România, ne-a dovedit că avem nevoie de mai multă flexibilitate a relaţiilor de muncă. Într-o lume dinamică, a competiţiei globale, într-o lume în care investitorii se uită cu atenţie unde să investească, avem nevoie de flexibilitate’, a argumentat şeful Executivului.