Liberalii au anunţat deja că vor să depună moţiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului pe proiectul legii Educaţiei.
Totodată, pe data de 3 noiembrie Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii procedurii de adoptare prin asumarea răspunderii guvernamentale a acestui act normativ.
Legea Educaţiei va schimba din temelii învăţământul
Premierul Emil Boc a susţinut, în plenul Parlamentului, proiectul legii educaţiei naţionale, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii, afirmând că actul normativ va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc.
El a prezentat prevederile proiectului de lege şi modul în care actul normativ ar urma să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional.
Parlamentarii opoziţiei au părăsit sala de plen, la scurt timp după începerea şedinţei programate pentru ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea educaţiei.
Învăţământ obligatoriu de zece ani
Proiectul de lege instituie învăţământul obligatoriu de zece clase, grupa pregătitoare şi clasa a IX-a fiind incluse în gimnaziu.
Guvernul a adoptat şi o serie de amendamente depuse de parlamentari, printre modificările aduse proiectului fiind şi întărirea componentei profesionale.
“În urma unor propuneri venite de la Comisia de Educaţie din Senat, componenta de învăţământ profesional a fost întărită, astfel încât învăţământul profesional să nu mai fie o cale a eşecului, tinerii care, sigur, nu pot să meargă altundeva, merg sper profesional. Ruta profesională trebuie să fie o rută a succesului în viaţă”, a explicat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri în care s-a adoptat proiectul de lege.
De asemenea, a fost relaxat regimul instituit în proiectul iniţial, potrivit căruia membrii de partid nu puteau fi directori de şcoli şi licee. Printr-un amendament, s-a stabilit ca directorii să nu ocupe funcţii de conducere în partide.
În privinţa universităţilor, a fost extinsă interdicţia ocupării unor funcţii de conducere în instituţiile de învăţământ superior de către persoane care au relaţii de rudenie de până la gradul trei.
Potrivit proiectului, se prevăd două modalităţi de alegere a rectorului în universităţi. Primul prevede alegerea de către toate cadrele didactice şi toţi cercetătorii titulari din universitate, printr-un vot direct, secret. Un al doilea mod de alegere a rectorului este desemnarea de către Senatul universitar a unei comisii formate din 50% membri interni din universitate şi 50% membri externi, dintre membrii interni făcând parte şi studenţii.
În acest model, această comisie selectează rectorul.
Totodată, în învăţământul universitar, se prevăd proceduri care ţin cont în promovare exclusiv de calitate, proceduri foarte stricte de promovare, care să asigure că într-un interval de timp relativ scurt tinerii de valoare ai României îşi vor găsi un loc firesc în universităţile noastre.