Şeful Guvernului a dat asigurări că nu este ‘adeptul asumării răspunderii guvernamentale’ şi că nu intenţionează să folosească în perioada următoare un astfel de procedeu. El a spus că situaţia în care Executivul îşi asumă acum răspunderea este una ‘excepţională’ pentru o reglementare extrem de importantă.
Potrivit acestuia, legea privind restituirea proprietăţilor îşi propune să aducă o reparaţie istorică pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 de ani când le-au fost confiscate proprietăţile de statul român şi regimul politic de atunci.
‘Vreau să spun – un social-democrat care trăieşte în secolul XXI – că dreptul de proprietate este un fundament al unei societăţi democratice în secolul XXI că vreau, în numele Guvernului şi în numele statului român, să le cer scuze tuturor celor care au avut de suferit – persoane particulare, dar mai ales tuturor cultelor religioase din România cu o specificaţie cu totul deosebită pentru cultul greco-catolic care a avut poate cel mai mult de suferit prin măsurile luate acum 70 de ani. Societatea românească şi statul de drept trebuie să respecte proprietatea şi să considere, ori de câte ori acesta este încălcat, să caute soluţii, pentru a-l repara’, a subliniat primul ministru Victor Ponta.
Premierul a subliniat că până în prezent s-au retrocedat aproape 10.000 de clădiri din care 2.000 aparţin unor instituţii publice, 1,3 milioane hectare din care 300.000 în intravilan.
‘Cei care au condus în ultimii ani Autoritatea Naţională poate că vor explica de unde au apărut 300.000 de hectare în intravilanul românesc, în numerar 150 de milioane de euro iar, prin acţiuni la Fondul Proprietatea, aproape patru miliarde de euro. Toate acestea la un loc (…) şi, sigur, ceea ce mai avem de restituit în continuare – estimarea este la opt miliarde de euro – reprezintă un cost important pe care societatea românească în ansamblu îl are de plătit. Trebuie să spunem adevărul – ca oamenii să ştie ce s-a restituit şi ce se va restitui în continuare. Sarcina pe mai departe rămâne pe viitoarele guverne, pe viitorii contribuabili şi e corect să le spunem oamenilor adevărul’, a arătat Victor Ponta.
El a mai spus că parcurile şi spaţiile verzi nu se retrocedează în nicio variantă, iar şcolile şi spitalele care sunt restituite nu-şi pot schimba destinaţia timp de zece ani.
Totodată, acesta a precizat că retrocedarea islazurilor nu se poate face decât în urma unui referendum în comunităţile locale respective.
De asemenea, a arătat premierul, pădurile care vor fi retrocedate, suprafeţele forestiere se vor supune unui regim strict – Codul silvic.
‘Modificările la Codul silvic vor fi prezentate de Guvern în perioada imediat următoare, pentru a asigura că dreptul de proprietate legitim al proprietarului privat să nu ducă la distrugerea suprafeţelor forestiere, ci la prezervarea acestora şi la exploatarea acestora în mod raţional şi în modul prezervării patrimoniului naţional’, a arătat primul ministru.
Pe de altă parte, se vor afecta toate terenurile disponibile din fondul public pentru ca cei care nu mai pot să primească în natură respectivele proprietăţi să poată participa la licitaţiile cu puncte şi să obţină totuşi o despăgubire în echivalent.
Victor Ponta a subliniat că sistemul cu puncte este discutat cu experţii CEDO, a fost acceptat de aceştia, se consideră compatibil cu standardele europene şi practic fiecare punct în valoare de un leu va da posibilitatea fie la cumpărarea de terenuri din fondul public, fie la despăgubiri financiare.
Referindu-se la despăgubirile financiare, şeful Executivului a precizat că 14.000 de beneficiari care au deja titlu de despăgubire, dar care din 2011 n-au mai primit nimic pentru că s-au terminat acţiunile la Fondul Proprietatea, vor primi despăgubirile în cinci ani, ceilalţi în şapte ani, iar cesionarii vor obţine doar 15% din diferenţa între preţul plătit proprietarului şi valoarea de despăgubire.
În opinia sa, propunerea de lege pe care Guvernul îşi asumă răspunderea vine cu o soluţie juridică, ‘realistă, pragmatică şi echilibrată’, care a fost construită în mai multe luni de zile de discuţii cu specialişti din România, cu specialişti în drept constituţional, în drept civil. În plus, textul legii a fost discutat cu specialiştii CEDO, fiind o ‘soluţie juridică sustenabilă pe termen mediu şi lung’ şi care respectă toate principiile constituţionale ale României, dar şi toate standardele europene.
Noua lege a retrocedărilor constituie un moment de responsabilitate politică, în care Guvernul şi Parlamentul colaborează pentru soluţionarea unei probleme istorice, a mai declarat premierul Victor Ponta la angajarea răspunderii pentru actul normativ.
‘Prin prezenta lege vreau să soluţionăm cu sprijinul dvs. un litigiu extrem de grav pe care statul român îl are pe rolul CEDO. În acest moment, sunt peste 3.500 de cauze. În 2010, unii erau la guvernare atunci, CEDO a soluţionat printr-o decizie-pilot una din aceste cauze, a acordat un termen României pentru a-şi pune la punct legislaţia. Altfel, toate cele 3.500 de cauze începând cu data de 12 mai ar fi soluţionate conform deciziei-pilot, ceea ce pentru bugetul României este în mod clar cu totul şi cu totul nesustenabil’, a afirmat Ponta.
În context, el a evocat cazul unor parlamentari, despre care a spus că au depus amendamente ‘nu doar inacceptabile’, dar ‘absolut ruşinoase’ la legea retrocedărilor sau au dat dovadă de o abordare ‘comunistă’, referindu-se la propunerile făcute de către parlamentarii opoziţiei, Alin Tişe şi Mihai-Răzvan Ungureanu.
‘Este un domn senator, domnul Tişe, care a propus să dăm cesionarilor toţi banii, nu doar 15%. Sunt alte amendamente: cred că domnul senator Ungureanu, care a propus ca proprietarilor să le dăm doar 25%. Este o abordare comunistă, care stabileşte că unii primesc 75%, alţii 25% pe nişte criterii pe care o societate democratică în secolul XXI, în mod sigur, nu poate decât să le respingă’, a spus Victor Ponta, în plenul Parlamentului.
Pe de altă parte, premierul le-a mulţumit parlamentarilor USL, ai grupului minorităţilor naţionale, aleşilor din UDMR şi PP-DD, apreciind că aceştia au făcut amendamente serioase ajutând la îmbunătăţirea formei finale a legii.
‘Sunt convins că în acest moment s-a dat dovadă că atunci când e vorba de o problemă naţională şi de interes naţional disputele politice pot să treacă pe planul doi şi apreciez toate amendamentele făcute şi care ne-au ajutat în mod efectiv să facem o lege mai bună’, a afirmat Ponta.
El a făcut apel la ‘decenţă şi la simţul datoriei faţă de interesul naţional, care astăzi este în mod clar pus pe masa deciziei’.
Premierul şi-a exprimat convingerea că, dacă ar fi existat soluţii mai bune, ar fi fost adoptate până în acest moment.
‘Guvernul, în 2005, condus de domnul Tăriceanu, din care făceau parte domnul Blaga, domnul Ungureanu, doamna Macovei, a adoptat o soluţie cu bună credinţă. O spun din calitatea celui care a depus moţiunea de cenzură atunci alături de colegii mei de la PSD. Din păcate, acea soluţie nu a rezolvat problemele ţării, problema aceasta a retrocedărilor şi este astăzi sarcina noastră să o rezolvăm, nu prin contestaţii inutile, ci prin decizii şi asumarea responsabilităţii’, a subliniat Ponta.
El le-a cerut sprijin parlamentarilor la sancţionarea celor care ‘au folosit în mod abuziv cesiunile de drepturi litigioase şi s-au îmbogăţit pe spinarea statului român’.
Sursa: Agerpres