intrucit la OPC Bucuresti nu s-au iregistrat i ultimii ani decit patru-cinci sesizari, si acelea telefonice, legate de hainele second-hand, este greu de crezut ca la baza acestei masuri sta grija Guvernului fata de populatie. Dna Florica Tudor, vicepresedinta Organizatiei Patronale din Industria Usoara, apreciaza preocuparea Guvernului fata de aceasta problema: „Pe noi ne avantajeaza. Am pledat tot anul trecut pe linga guvernul Isarescu pentru restrictionarea importurilor, itrucit pe linga hainele second-hand s-au introdus i tara si haine noi”.
Pe de alta parte, este adevarat ca importul si comercializarea hainelor la mina a doua nu beneficiaza decit de reglementari sumare. „A doua zi dupa ce a avut loc teleconferinta premierului Adrian Nastase cu prefectii, la care am asistat, am demarat controalele i magazinele second-hand”, ne-a declarat dl Savin Ivanov, directorul OPC Bucuresti. Din proprie initiativa, fara a primi vreun ordin scris sau verbal. Citeva ore de la iceperea controlului, s-a primit un telefon i acest sens de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. „Noi efectuam controalele pe baza HG nr. 785/1996, adica verificam daca marfa are inscriptionate talia, compozitia fibroasa si modalitatile de curatare. insa acest act legislativ nu se refera i exclusivitate la hainele second-hand”, afirma dna Victoria Virgolici, director adjunct i cadrul OPC Bucuresti. De asemenea, se verifica daca magazinul respectiv are sau nu certificatul de sanitatie de la Directia de Politie Sanitar-Veterinara, certificat care atesta nivelul de icarcatura microbiologica a produselor. Pe linga acesta, importatorul trebuie sa aiba un certificat de dezinfectie din tara de provenienta a marfii. Din cele aproximativ 40-50 de magazine din Bucuresti, i doua zile au fost controlate zece si s-au dat amenzi de 25 milioane lei.
Singura reglementare ce are ca destinatie speciala produsele second-hand este Ordinul nr. 130/2000 emis de Ministerul Industriei si Comertului. Acesta prevede ca importul lor se poate face numai pe baza de licenta eliberata de MIC, i termen de 30 de zile de la data efectuarii importului agentul economic avind obligatia de a transmite la MIC copii de pe declaratia vamala. Dar, surpriza! Ordinul se aplica tuturor produselor second-hand, adica haine si icaltaminte, anvelope uzate, masini de spalat, aspiratoare, televizoare, frigidere, aparate video. Cristian Pantazoglu, director i cadrul MIC, sustine ca anul trecut s-au eliberat cel putin 6.000 de licente, isa nu se poate sti care dintre ele sunt pentru haine si care pentru altceva. Desi importatorii au obligatia de a raporta structura importului, tocmai i scopul de a se vedea ce produse domina, informatiile nu au fost ica centralizate.
Fapt este ca importul de haine second-hand a cunoscut i ultimii trei ani un salt remarcabil. Conform informatiilor furnizate de Centrul Romin pentru Comert Exterior, i 1998 i Rominia au intrat haine second-hand i valoare de 14 milioane de dolari. in anul urmator, cifra s-a dublat, ajungind la aproape 30 milioane de dolari i 11 luni din anul 2000. Principalele tari care trimit haine second-hand rominilor sunt Germania, Olanda, Elvetia si SUA. in aceeasi perioada, conform datelor oferite de Directia textile-pielarie din MIC, productia autohtona de imbracaminte din textile, piele si blana s-a ridicat la 26.000 miliarde lei, i timp ce valoarea confectiilor exportate a fost de 1,6 miliarde de dolari. Trebuie mentionat ca i aceste cifre intra si productia i lohn, care se iregistreaza o data ca productie si ica o data, cind iese din tara, ca export. Dna Iulia Bodoga, inginer expert i cadrul directiei mai sus amintite, spune ca, i comparatie cu 1999, anul trecut productia de confectii a crescut cu 159%, datorita aparitiei a numeroase fabrici particulare.