România a anunţat, luna trecută, cele mai multe concedieri din UE, după Marea Britanie. Autorităţile au însă previziuni optimiste, chiar dacă acestea au adus şi anul trecut fondul de şomaj în deficit.
Impactul recesiunii va continua să se resimtă puternic pe piaţa muncii în 2010. Chiar dacă statistic economia va avea o evoluţie pozitivă, numărul concedierilor va continua să fie mai mare decât cel al angajărilor. În februarie, România a anunţat cel mai mare număr de disponibilizări după Marea Britanie. Doar constructorul Bechtel, Compania Naţională a Huilei şi Electrocentrale Bucureşti vor renunţa la peste 4.200 de salariaţi.
Conform statisticilor europene, producţia, administraţia publică, intermedierile financiare, construcţiile şi utilităţile sunt sectoarele care au concediat cele mai multe persoane în UE luna trecută. În schimb, retailul este domeniul cu cea mai mare nevoie de lucrători.
În timp ce, la nivelul UE, rata şomajului a atins apogeul în primul trimestru din 2009, în România nesiguranţa pe piaţa muncii s-a instalat abia în a doua parte a anului trecut. Atât pentru europeni, cât şi pentru români, găsirea unui loc de muncă este dificilă, durata şomajului fiind în medie de un an de zile.
În România, plata indemnizaţiei de şomaj poate acoperi această perioadă doar dacă persoana concediată are vechime în muncă de peste zece ani. Cei cu stagiu de cotizaţie la fondul de şomaj de peste cinci ani primesc spijin nouă luni, iar cei cu mai puţin de un an, doar şase luni. În prezent, conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, 61% dintre şomerii înregistraţi mai primesc indemnizaţia.
Prevederi bugetare nerealiste
Văzute de la Bucureşti, perspectivele privind evoluţia şomajului sunt optimiste. Comisia de Prognoză mizează pe o rată medie a şomajului de 7,7% în 2010, iar Guvernul consideră că FMI este prea pesimist atunci când vorbeşte de o rată a şomajului de 10% în primăvara acestui an. Fondul de şomaj are programate cheltuieli doar de 2,72 miliarde de lei anul acesta, aproape la fel de mult cât cheltuielile din 2009, când disponibilizările nu afectaseră şi sectorul de stat.
Estimările oficiale optimiste se reflectă în prevederi bugetare nerealiste. Pentru anul trecut, Executivul programase plata a circa 250 de mii de indemnizaţii, dar în fapt numărul a fost aproape dublu. Ca urmare, fundamentarea eronată a bugetului pe o rată a şomajului de numai 5% a însemnat un deficit pentru fondul de şomaj de peste 1,24 miliarde de lei anul trecut. Este o cifră-record pentru acest buget, care a obţinut an de an excedente, în ciuda scăderii semnificative din ultimii ani, de la 6% la 1%, a cotelor de contribuţii cumulate pentru angajat şi angajator. Chiar şi în 2008, fondul de şomaj continua să înregistreze un surplus de 608 milioane de lei.
Statistica oficială este contestată
Aşteptările optimiste ale autorităţilor sunt infirmate de realitate. Cea mai recentă proiecţie a Ministerului Muncii, care spera că în februarie rata şomajului va stagna, s-a dovedit iluzorie. Pe termen mediu, Comisia de Prognoză anticipează o scădere treptată a acesteia de până la 6,3% în 2014.
Rata oficială a şomajului din România rămâne totuşi la nivelul mediei europene. În februarie, cele mai mari rate ale şomajului erau raportate de Letonia – 22%, şi de Spania – peste 18%. Statisticile sunt însă contestate atât de analiştii economici, cât şi de sindicate, care consideră că modalitatea de calcul, dar şi cea de raportare de către angajatori nu includ toate persoanele active fără un loc de muncă sau concediate. Prin urmare, numărul celor fără un loc de muncă ar fi mult mai mare decât recunosc autorităţile.
Evoluţie
Rata şomajului a atins în februarie 2010 8,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, perioadă în care s-a aflat pe un trend descendent
