Statul roman a fost prins la mijloc intre contractele colective de munca incheiate de sindicatele din sectorul energetic si conditiile impuse de FMI pentru reducerea salariilor din acest domeniu de activitate. Ministerul Industriei, administratorul acestui sector, se pregateste sa joace la doua capete „repriza a patra” din meciul cu Fondul Monetar International.
Prezenti la raport in fata reprezentantilor FMI, membrii cabinetului Adrian Nastase si-au cladit un titlu de glorie din scaderea inflatiei. La capitolul „restructurare in sectorul energetic”, raportul arata mult mai rau decat s-ar fi asteptat chiar reprezentantii Fondului. Scuza cea mai buna pe care au gasit-o reprezentantii Ministerului Industriei a fost in legatura cu salariile din sectorul energetic. In ultimele saptamani, membrii guvernului au aminitit, in dese randuri, despre salariile prea mari din companiile de utilitati publice, incluzand aici si companiile din sectorul energetic.Rezultatul nu s-a lasat asteptat. FMI a cazut in plasa Guvernului si a trecut ca preconditie pentru transa a patra de imprumut reducerea salariilor din sectorul energetic. Cum salariul mediu din acest sector este de aproape sase milioane lei, adica de 1,5 ori mai mare decat salariul mediu pe economie, ministrul Dan Ioan Popescu are un argument suficient de puternic pentru a sustine indeplinirea conditiei din acordul cu FMI. Ministrul Industriei stie ca aceasta masura nu-i va stirbi din popularitate, pentru ca scaderea salariilor in domeniul energetic, menita sa obtina increderea reprezentantilor FMI, se va impiedica in legislatia romaneasca, mai precis in contractele colective de munca incheiate de sindicate cu administratorii companiilor din acest sector. Cu alte cuvinte, daca FMI o cere, Ministerul Industriei va reduce salariile. Dar sindicatele vor apela la instanta pentru respectarea contractului colectiv de munca, vor avea castig de cauza si nu vor pierde nimic din retributie. Pentru ministrul Dan Ioan Popescu, nu ramane decat sa se prezinte in fata negociatorilor FMI si sa spuna ca justitia nu i-a permis sa faca restructurare in sectorul energetic.
Analistii financiari au interpretat diferit faptul ca negociatorii FMI s-au axat pe problema salariilor din sectorul energetic si nu au analizat problemele structurale ale acestui sector. In mod cert insa, toate interpretarile au avut ca obiect principal mentinerea nivelului scazut al inflatiei. La aceasta problema, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a sustinut punctul de vedere al FMI, afirmand ca „producatorii de bani inflationisti au ramas doar furnizorii de utilitati publice si SNP Petrom”. Liderul sindicatului din Petrom, Liviu Luca, il contrazice insa pe guvernatorul BNR. „Nu inteleg de ce se leaga toata lumea, inclusiv cei de la FMI, de salariile noastre, dar acorda facilitati si reesalonari la plata datoriilor pentru companii concurente. Cine creeaza inflatia, datornicii la buget sau salariile noastre. Ca lider de sindicat este normal sa ma lupt pentru a obtine salarii mai mari pentru angajatii Petrom, pentru a le asigura un nivel de trai decent. E treaba administratorilor in ce fel restructureaza compania, astfel incat aceste salarii, aprobate in contractul colectiv de munca, sa ajunga la angajatii SNP”, sustine Liviu Luca.
Principalul aspect de care s-au legat negociatorii FMI a fost faptul ca societatile din domeniul energetic au conservat fondul de salarii, desi in prima parte a anului au avut loc disponibilizari de personal si externalizari care au redus numarul de angajati din sectorul energetic cu 37.000 de persoane. In viziunea board-ului FMI, fondurile de salarii trebuiau reduse corespunzator cu numarul de personal, iar diferenta ar fi trebuit sa se constituie in profit impozabil. Externalizarile de la Petrom(13.500 salariati) si Electrica(aproximativ 7.000 salariati) nu au condus insa la diminuarea fondurilor de salarii. ” Este firesc sa distribui, macar in parte, fondul rezultat in urma externalizarii catre personalul ramas in companie. Practic, salariatii din Petrom sau Electrica au preluat o parte din atributiile colegilor plecati din companie si cred ca este normal sa le creasca veniturile”, declara Pavel Todoran, copresedinte al sindicatului din Termoelectrica si deputat PSD. Todoran sustine ca diminuarea salariilor din sectorul energetic nu ar conduce la o scadere importanta a preturilor la energie electrica, gaze naturale sau energie termica. In plus, liderii de sindicat din acest sector afirma ca Ministerul Finantelor incaseaza oricum impozitul pe aceste fonduri, chiar daca ele nu se constituie in profit pentru companie.
O analiza atenta asupra ponderii salariilor din sectorul energetic in pretul produselor furnizate populatiei(energie electrica, gaze naturale, caldura si combustibili) arata ca reducerea salariilor nu conduce implicit la diminuarea preturilor. „Daca Petrom nu plateste deloc salariatii, pretul unui litru de benzina s-ar putea reduce cu 300 – 400 lei. Cam atat reprezinta ponderea salariilor in pret”, sustine Liviu Luca. De cealalta parte insa, administratorii companiilor in cauza acuza lipsa de fonduri pentru investitii. In timp ce sindicatele au de partea lor contractul colectiv de munca si legislatia in vigoare, membrii executivului sustin ca masura solicitata de FMI este in folosul companiilor din domeniul energetic si ca doar cresterea productivitatii poate conduce la cresterea salariilor. Din pacate, productivitatea in sectorul energetic nu se masoara foarte usor din cauza datoriilor mari pe care agentii economici le-au acumulat catre acest sector.
Energie electrica (structura pretului)
· Fondul de salarii rezultat din externalizarea serviciului de citire a contoarelor a fost redistribuit partial.
· Reducerea personalului la nivelul stabilit cu FMI ar insemna, prin reducerea bugetului de salarii, o scadere cu 2% a pretului energiei electrice.
· Reducerea salariului mediu pe companie cu 40%, pentru a fi echivalent cu salariul mediu pe economie, ar reprezenta o reducere a pretului energiei electrice cu 3,24%.
Energie termica (structura pretului)
· Pretul de productie pentru o gigacalorie este mai mare cu 20% fata de pretul de vanzare.
· neplata salariilor catre angajatii
Termoelectrica ar reprezenta o reducere cu numai 9% a costurilor, deci pretul de productie ar fi oricum subventionat.
· Reducerea salariilor la nivelul salariului mediu pe economie ar insemna o reducere cu 2,76% a costurilor de productie.
Petrom (structura pretului)
· Pretul produselor petroliere – benzina
si motorina – include taxe si accize in proportie de 67%. Doar diferenta de 33% reprezinta afacerea propriu-zisa a Petrom.
· Daca salariile din Petrom ar fi reduse la jumatate, pretul unui litru de benzina ar fi mai ieftin cu 200 lei. Daca salariatii Petrom ar munci gratuit, pretul unui litru de benzina ar fi mai ieftin cu 400 lei.
· Daca Petrom ar incasa toate creantele de la agentii economici, profitul companiei ar creste de 3,5 ori.
Gaze naturale (structura pretului)
· Pretul gazelor naturale este „subventionat” de Romgaz si Petrom, care livreaza gazul la 40% din pretul de import.
· Reducerea salariilor din sectorul gazelor naturale nu ar insemna reducerea tarifelor, ci diminuarea subventiei celor doua companii.
· Salariul mediu in domeniul gazelor naturale este cu 47% mai mare decat salariul mediu pe economie si cu 94% mai mic decat salariul mediu din domeniul bancar.
