Câteva măsuri se disting detaşat din pachetul de„cârpeli“ fiscale şi sunt văzute ca lovind cel mai puternic în economie. În  primul rând, e vorba de obligarea microîntreprinderilor să plătească impozit de 3% pe cifra de afaceri, fără a avea posibilitatea deducerii pierderilor dintr-un an fiscal. Până acum puteau opta pentru impozit pe profit. În plus, plafonul pentru această categorie de firme a fost redus practic la jumătate, spune avocatul Gabriel Biriş, de la 100.000 euro la 50.000 euro, chiar dacă se vorbeşte de un plafon de 65.000 euro (220.000 lei în echivalent). Acesta e calculat pe cursul euro de la aderarea în UE, cu 22% mai mic decât cel din prezent.

„Pentru a putea suporta un impozit de 3% pe venituri, o microîntreprindere trebuie să aibă o marjă de profit de circa 20%, ceea ce e greu de realizat, întrucât vorbim de firme de subzistenţă. Noua măsură cred că încalcă directiva europeană privind TVA, conform căreia statelor li se interzice să introducă impozite obligatorii pe cifra de afaceri. Va descuraja puternic investitorii şi va face mai dificil accesul în piaţă“, e de părere Biriş. Măsura va duce la dispariţia a zeci de mii de firme mici şi a sute de mii de locuri de muncă, spun patronatele.
Luând cazul unui investitor mare care deschide o firmă acum, el porneşte ca microîntreprindere, întrucât nu are venituri mari în primul an. Ca să evite să plătească impozit pe cifra de afaceri, în condiţiile în care are pierderi (care nu se reportează), trebuie să apeleze la „golănii“ şi să emită o factură fictivă în grup, spune Biriş.

Cele mai afectate sunt firmele mici care au înregistrat pierderi anul trecut. Cum Guvernul a schimbat regula în timpul jocului, aceştia rămân cu toată pierderea, neavând posibilitatea reportării ei.

Cu porumbul și vaca la Fisc

Pe de altă parte, de acum se va plăti impozit pe veniturile din silvicultură şi piscultură şi s-a extins definiţia veniturilor din activităţi agricole. „Spre exemplu, se impozitează veniturile din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală“, spune Mihaela Mitroi, partener, consultanţă fiscală, PwC România. În plus, potrivit ei, cei care realizează venituri agricole având, de exemplu, mai mult de 2 ha de cereale, ori mai mult de 2 vaci sau 10 oi, vor plăti impozit pe venituri prezumate de stat.
În cazul veniturilor din activităţi agricole, silvicultura şi piscicultura sunt exceptate în continuare de la plata contribuţiei la pensie, spune Mitroi. Se datorează în schimb contribuţia de asigurări sociale de sănătate, obligaţiile declarative şi plata fiind exclusiv în sarcina persoanei fizice.

De asemenea, se adaugă precizări suplimentare în Codul fiscal referitor la justificarea substanţei economice a tranzacţiilor. De la 1 februarie, Codul fiscal consideră a fi „tranzacţie artificială“ una care nu are conţinut economic şi nu poate fi utilizată în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial fiind acela de evitare a impozitării ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate, potrivit Andrei Casu, senior manager, Ernst&Young. Se subliniază de asemenea şi faptul că nu este permisă aplicarea prevederilor tratatelor pentru evitarea dublei impuneri în cazul derulării oricăror tranzacţii artificiale.

Taxe noi în energie

Totodată, Guvernul va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector. În plus, MFP va impune firmelor cu activităţi de extracţie/exploatare şi comercializare a resurselor naturale, cu excepţia gazelor naturale, o taxă specială de 0,5% aplicată la veniturile luate în calcul la stabilirea cifrei de afaceri, taxă valabilă pentru intervalul februarie 2013 – decembrie 2014.

Chetuielile cu amortizarea mijloacelor de transport (cu cel mult 9 scaune de pasageri) sunt deductibile în limita a 1.500 lei/lună, spune Casu.
Consultantul Dragoş Pătroi observă că ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile bugetarilor creşte, în 2013, la aproape 7,5%, de la nici 7% în 2012. Fără a condamna creşterea în sine, el spune că e de neînţeles modalitatea prin care statul a ales să finanţeze surplusul de cheltuieli: printr-un pachet de măsuri fiscale „cârpite“, restrictive pentru mediul de afaceri, în loc să restructureze masiv sectorul public.