Nu mai este o noutate faptul ca starea de sanatate a romanilor a ajuns la cota de alarma. Suntem pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste rata mortalitatii, rata natalitatii, speranta de viata. Aceasta stare de fapt, dublata de situatia precara a resurselor financiare si degradarea fizica a unitatilor sanitare, ii face pe unii analisti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Uniunii Europene sa afirme ca Romania stagneaza de vreo 30 de ani in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei si performantele sectorului sanitar. Este pus, astfel, sub semnul intrebarii procesul de aderare la Uniunea Europeana. Sanatatea populatiei reprezinta un factor important in procesul de integrare. Fara un popor sanatos, nu exista nici economie sanatoasa. Ce fac autoritatile romane pentru imbunatatirea acestei situatii? tinand cont de efectele produse de masurile luate de guvernanti in ultimii ani, putem spune ca mai nimic. Desi reforma sistemului sanitar este una dintre prioritatile Guvernului, alocarea bugetara ca procentaj din PIB este inferioara nivelurilor din UE, ceea ce limiteaza calitatea serviciilor de sanatate. Aceasta este si concluzia Comisiei Europene, regasita in raportul pe 2002. Romania este codasa Europei in ceea ce priveste cheltuielile pentru sanatate. Aici se aloca circa 3,9% din PIB, in timp ce media in UE ajunge la 8,5% din PIB.
Criza financiara din sistemul sanitar romanesc a fost intretinuta chiar de autoritati. Este stiut faptul ca o buna parte din banii asiguratilor s-au dus pentru acoperirea altor gauri negre. Excedentul de anul trecut, de circa 15.000 miliarde de lei, ar fi acoperit datoriile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate catre furnizorii de medicamente si servicii medicale. si astfel, aceste datorii nu s-ar fi reportat in bugetul din acest an. Din cei 56.000 miliarde de lei cat este bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate, o parte se duce pe datoriile vechi. Ceea ce inseamna ca pe hartie bugetul creste, dar in realitate nu va ajunge sa acopere cheltuielile din sistem. „Intotdeauna am preluat la inceputul anului o datorie a anului ce a trecut, pe care a trebuit sa o platim din bugetul anului in curs”, a declarat Daniela Bartos, ministrul sanatatii.
De exemplu, bugetul alocat medicamentelor compensate si gratuite pe 2003 este de 7.500 miliarde lei, din care arieratele catre farmacii insumeaza 3.500 miliarde lei. Rezulta ca anul acesta se vor compensa si se vor acorda gratuit medicamente in valoare totala de 4.000 miliarde lei. „Luand in considerare consumul mediu lunar de 575 miliarde lei la nivel national, bugetul ramas va acoperi doar jumatate din necesar”, spune Ioan Uivarosi, presedintele Colegiului Farmacistilor din Romania. Pe de alta parte, se accentueaza situatia acelor spitale inglodate in datorii si care nu pot asigura tratamentul medicamentos pacientilor, obligandu-i astfel sa-si cumpere medicamentele singuri.
In Romania, mori cu reteta compensata in mana
Faptul ca poti ajunge sa mori in Romania cu reteta compensata in mana nu este o gluma. Ce poate face un bolnav de inima, care nu se poate lipsi de tratamentul zilnic, nu are bani pentru a suporta intregul cost al medicamentelor, iar farmaciile nu vand compensat pe motiv ca li s-a terminat plafonul? Am dat acest exemplu luand in considerare tratamentul foarte scump – de peste 1.000.000 de lei pe luna -, dar tinand cont si de faptul ca afectiunile cardiace sunt din ce in ce mai des intalnite. Dintr-o analiza a consumului de medicamente pe grupe terapeutice, rezulta ca pe primul loc se afla medicamentele pentru sistemul nervos, urmate de cele pentru sistemul cardio-vascular si aparatul digestiv. Aceeasi ierarhie o indica si statisticile privind cazurile noi de imbolnaviri ce se inregistreaza de la an la an. Specialistii considera ca principala cauza a acestei stari de fapt este degradarea nivelului de trai si a puterii de cumparare.
Un roman cheltuieste astazi de opt ori mai putin pe medicamente decat un occidental, respectiv 25 USD/locuitor, fata de 200 USD/locuitor, cat este media in Uniunea Europeana. Singura tara dintre cele candidate la integrarea in Uniunea Europeana care nu ne intrece la acest capitol este Bulgaria (20 USD/locuitor), in rest Cehia, Ungaria si Polonia stau mult mai bine (80 USD/locuitor, 60 USD/locuitor si, respectiv, 55 USD/locuitor).
Criza financiara din sanatate se perpetueaza de la an la an. La fel si acuzele: de la farmacisti, medici, directori de spitale, pana la ministrul sanatatii si cel al finantelor, toti s-au acuzat reciproc de blocarea sistemului sanitar. Dar nu s-a auzit, pana in prezent, de nici o persoana care sa dea in judecata Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru incalcarea dreptului de asigurat in sistemul sanitar din Romania. Chiar daca ar fi facut-o, probabil nu ar fi avut nici un succes, atata timp cat in Romania nu este prevazuta nici o modalitate de penalizare a caselor de asigurari in cazul in care nu respecta un drept al asiguratului. In tarile membre UE exista documente oficiale unde se arata clar care sunt drepturile pacientilor, ca si obligativitatea respectarii acestor drepturi.
Uniunea Europeana recomanda adoptarea unui astfel de document oficial si in tarile care vor sa devina membre, se arata intr-un proiect al Centrului Pentru Politici si Servicii de Sanatate, organizatie membra a Soros Open Network Romania si finantat de Phare.
O data cu aparitia si dezvoltarea asigurarilor private in Romania, nu va mira nici aparitia unui alt fenomen: renuntarea la statutul de asigurat prin contract cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Carente ale sistemului de sanatate

· Lipsa unui management performant atat la nivelul institutiilor de stat implicate, cat si la nivelul unitatilor prestatoare de servicii medicale.
· Subfinantarea sistemului prin deturnarea banilor din sanatate catre alte gauri din economie. Includerea bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate in bugetul consolidat al statului a condus la acumularea de datorii catre furnizorii si distribuitorii de medicamente, materiale sanitare si catre spitale.
· Perpetuarea blocajului financiar in sistemul de sanatate prin nedecontarea la termen a serviciilor medicale si a medicamentelor compensate sau gratuite.
· Lipsa unui sistem de monitorizare a activitatii medicale.

Masuri recomandate de Uniunea Europeana

· Evaluarea nevoilor si prioritatilor in sistem.
· Autonomia unitatilor medicale, in special a spitalelor, fapt ce le confera o flexibilitate mai mare de a se adapta nevoilor si cerintelor reale.
· Definirea pachetului minimal de servicii medicale oferit asiguratului, dimensionat in raport cu resursele financiare ale sistemului.
· Elaborarea unui document oficial care sa defineasca drepturile pacientilor si obligativitatea respectarii acestor drepturi.
· Dezvoltarea medicinii primare. Deplasarea centrului de greutate spre ambulatoriu de specialitate, asistenta primara si ingrijiri la domiciliu. In prezent, circa 60% din fondul de asigurari de sanatate este repartizat catre spitale si doar 10% catre asistenta din ambulatoriu.