Cabinetul lui Mihai Răzvan Ungureanu trebuie să caute echilibrul economic într-un context social şi politic nu tocmai favorabil, accentuat de problemele zonei euro şi de o posibilă nouă recesiune globală.
Noua generaţie instalată la Palatul Victoria, cu mulţi miniştri şcoliţi în străinătate, trebuie să aducă un suflu nou în economia românească, cu măsuri concrete de stimulare a locurilor de muncă.
Noile facilităţi pentru mediul de afaceri trebuie identificate în aşa măsură încât să nu pună în pericol încadrarea în ţinta de deficit bugetar, mai ales că majorarea pensiilor şi salarilor în sectorul bugetar este ca o minge de foc. Alocarea resurselor pentru investiţii trebuie să fie orientată spre acele proiecte care duc la creşterea absorbţiei de fonduri europene. De asemenea, guvernul nu trebuie să uite că are la dispoziţie doar nouă luni pentru a-şi dovedi capacitatea şi a câştiga încrederea românilor.
Provocările noului Executiv
Pe scurt, cea mai dificilă misiune a Guvernului este aceea de a restabili comunicarea cu societatea civilă în vremurile actuale în care liderii europeni şi-au dat seama că nu se mai poate vorbi doar de austeritate. Iar acest lucru va trebui făcut având în vedere, pe de-o parte, restrângerile bugetare, iar de cealaltă turbulenţele care ameninţă zona euro.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, pune pe primul loc şocul extern. „Problema externă în ceea ce priveşte criza, care este accentuată în UE şi în SUA, şi care ar putea pune în dificultate şi România“, este provocarea numărul unu în opinia lui Tănăsescu. Şi profesorul de economie Daniel Dăianu spune că noul Executiv trebuie să prevină un derapaj economic: „la o creştere economică nesemnificativă sau o cvasistagnare, nu vom avea nici încasări, ceea ce va pune mare presiune pe buget“.
În condiţiile de mai sus, dacă îţi mai creşti şi cheltuielile sociale cu pensiile şi salarile, „ar însemna să te împuşti în picior“, conform lui Dăianu. Mai mult, reprezentantul României la Wasghinton spune că nu doar încadrarea în ţinta deficitul bugetar de 3% este o provocare, ci și atingerea ţintelor şi la nivel de autorităţi locale, şi la nivelul companiilor de stat. „Ţintele să fie corecte şi în linie“, avertizează Tănăsescu, care recomandă noii echipe de la Palatul Victoria ca pe agenda Guvernului să stea în permanenţă comunicarea cu autorităţile şi populaţia. „E nevoie de câştigarea încrederii şi mai multă apropiere faţă de cetăţeni. Este esenţial modul de a comunica elementele pe care doreşte să le implementeze“, explică Mihai Tănăsescu.
Ne amăgim din nou cu fondurile UE?
În linii mari, programul de guvernare se bazează pe creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, investiţii neprioritizate şi aceleaşi privatizări al căror proces evoluează în pas de melc. Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), care recent au încheiat prima vizită în România din acest an, au avertizat asupra pericolului de a continua Progamul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii fără a avea o prioritizare a proiectelor şi care să nu poate fi supravegheat eficient. „Vrem ca toate proiectele de investiţii să fie incluse în buget. Vrem ca bugetul să fie alocat după priorităţi, nu cheltuit pe alături, fără o supraveghere deplină“, a spus Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti. De altfel, şi Dăianu a susţinut în repetate rânduri creşterea absorbţiei banilor europeni şi alocarea banului public spre acele proiecte care aduc plusvaloare în economie. Aceasta pare a fi una dintre cele mai dificile provocări ale noului prim-ministru şi echipei sale, având în vedere solicitările venite din partea Coaliţei cu privire la cheltuirea banului public. Rămâne de văzut dacă Mihai Răzvan Ungureanu îşi va putea respecta promisiunile făcute la votul de învestitură din Parlament, în situaţia în care alegerile locale bat deja la uşă. „Nu vin aici în vremuri grele să vă fac promisiuni nerealiste. Nu va începe de mâine o epocă de prosperitate. Prudenţa şi responsabilitatea sunt principiile de guvernare în 2012“, a spus el.
Ceea ce lipseşte din programul de guvernare este nu neapărat restructurarea aparatului bugetar, ci eficientizarea cheltuielilor din companiile şi regiile de stat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras recent atenţia asupra faptului că înainte de criză toţi politicienii argumentau creşterile salariale prin faptul că „bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit“, doar că a crescut numărul de bugetari cu 200.000. „Înainte de 2008, am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%“, a spus Isărescu.
Ce lipseşte din programul Cabinetului Ungureanu
- transparenţa instituţiilor şi companiilor de stat
- demararea parteneriatului public-privat pentru autostrada Ploieşti-Braşov
- restructurarea şi eficientizarea sectorului public şi a societăţilor de stat
Cele mai importante măsuri din programul de guvernare
- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la 20%
- preocupare pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor
- deschiderea circulaţiei pe încă 200 kilometri de autostradă