Companiile care au înregistrat o scădere lunară a cifrei de afaceri cu 10% față de perioada similară a anului trecut pot accesa pachetul financiar de sprijin al Guvernului. Anunțul a fost făcut de Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, care a precizat că prin acest pachet, Guvernul va acoperi 75% din venitul pe care angajatul l-ar fi pierdut în zilele în care rămâne fără program de muncă.
Pachetul financiar guvernamental de completare a veniturilor angajaţilor al căror program de muncă a fost redus poate fi accesat de companii care au înregistrat o scădere lunară în acest an a cifrei de afaceri de 10% comparativ cu luna similară a anului 2019, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a precizat că Guvernul a decis, în şedinţa de joi seară, adoptarea măsurii de subvenţionare a veniturilor acelor angajaţi cărora angajatorii sunt nevoiţi să le reducă programul de lucru în urma scăderii comenzilor companiei în contextul crizei economice.
„În primul rând am decis asupra sprijinirii angajatorilor ale căror comenzi sunt încă sub nivelul pe care îl aveau înainte de perioada de criză. Sunt situaţii în care toate efectele acestei crize se traduc în scăderea comenzilor pentru domeniile în care activează, motiv pentru care, înţelegând faptul că în condiţii de scădere a comenzilor, şi activitatea este redusă şi ca atare şi încărcarea pe care o au angajaţii este diminuată, Guvernul a decis să reglementeze o măsură de sprijinire a unui ‘timp flexibil de lucru’ acolo unde se justifică. Este vorba despre angajator, care împreună cu angajaţii lor, vor putea decide în perioada următoare, până la sfârşitul acestui an, când se aplică această măsură, condiţiile în care se reduce timpul de lucru pentru angajaţii lor pe fondul scăderii comenzilor, iar pentru a beneficia de sprijinul oferit de Guvern trebuie să parcurgă câteva etape”, a explicat Violeta Alexandru.
Guvernul va acoperi 75% din venitul pierdut de angajat
Ministrul Muncii a afirmat că Guvernul va acoperi trei sferturi din venitul pe care angajatul l-ar fi pierdut în zilele în care rămâne fără program de muncă.
„Practic, pentru a putea beneficia de această măsură, angajatorul, în colaborare cu angajatul, cu informarea sindicatului sau, după caz, a angajatului, doar după informarea acestuia şi în consultare cu el, va putea lua decizia reducerii programului de lucru pentru angajat. Ce înseamnă acest lucru: angajatul va lucra un timp redus de lucru, şi va primi 75% din diferenţa dintre salariul pe care îl avea înaintea perioadei de criză şi salariul care rezultă din reducerea timpului de lucru. Voi da un exemplu: reducerea timpului de lucru, aşa cum am reglementat, se poate face la maxim 50%. Dacă îţi decide reducerea cu 50% a timpului de lucru, înseamnă că salariatul va avea un salariu de 87,5%, muncind doar 50% din timpul efectiv de lucru”, a detaliat Violeta Alexandru.
Aceasta a menţionat că măsura va fi valabilă până la finalul anului 2020, dar nu a precizat care va fi prima lună în care se va aplica.
„Cel puţin 10% din salariaţii unei unităţi economice trebuie să fie în această situaţie pentru ca angajatorul să poată solicita fondurile aferente acestei măsuri. Cifra de afaceri din luna anterioară sau din cea dinaintea ultimei luni trebuie să fi scăzut cu 10% faţă de luna similară din anul anterior, deci din 2019. Insist asupra faptului că decizia privind reducerea timpului de lucru se ia prin informarea şi consultarea salariaţilor, respectiv a sindicatului acolo unde există, iar datele privind schimbarea timpului de lucru trebuie înregistrate în Revisal. Procedura este pe bază de decont, deci iniţial angajatorul acordă sumele la care ne referim, urmând să depună o cerere în acest sens în baza plăţilor făcute către AJOFM-uri. Măsura se aplică până la sfârşitul acestui an. Pot primi sprijin şi persoanele care desfăşoară activităţi independente, este vorba de maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut, aceasta este suma maximă pe care o vor primi cei care desfăşoară activităţi în regim independent”, a declarat Violeta Alexandru.
Sursă foto: INQUAM/Octav Ganea