Guvernul intenţionează să elimine condiţia impunerii unei ipoteci asupra imobilului consolidat împotriva cutremurului, prin care statul se asigură că proprietarii rambursează suma investiţiei, şi să nu mai solicite acestora să restituie banii cheltuiţi de autorităţi, pentru a urgenta lucrările.

Conform legii, lucrările de proiectare şi execuţie a operaţiunilor de consolidare pentru locuinţele aparţinând persoanelor fizice sunt finanţate integral de la buget, iar proprietarii sunt obligaţi să restituie în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe un interval de maximum 25 ani, contravaloarea execuţiei lucrărilor de consolidare. Pentru această plată se instituie o ipotecă asupra casei.

În cazul în care, până la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreşte să vândă locuinţa, această ipotecă trebuie preluată de viitorul proprietar al casei, lucru ce îngreunează procedura de vânzare a unui imobil, motiv pentru care proprietarii sunt reticenţi în a-şi da acordul pentru consolidarea clădirii.

Lucrări de consolidare combinate cu reabilitare termică

„Pentru a elimina toate barierele care împiedică urgentarea executării lucrărilor de consolidare, Guvernul intenţionează să elimine atât această ipotecă, cât şi obligativitatea de restituire a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea blocurilor încadrate în clasa I de risc seismic”, au declarat surse oficiale.

Executivul intenţionează totodată să asigure finanţare şi pentru consolidarea spaţiilor cu altă destinaţie din blocuri, în condiţii similare locuinţelor, precum şi să combine lucrările de intervenţie cu cele de reabilitare a clădirii.

Facilităţile vor fi introduse în acest an, prin modificarea legislaţiei privind reducerea riscului seismic al construcţiilor.

Peste 5.000 de clădiri cu grad seismic ridicat

Conform prefecturii, în cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter, în Capitală pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de construcţii, în Bucureşti fiind identificate peste 5.000 de construcţii cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 clădiri multietajate sunt în clasa de risc seismic I.

În ultimii 18 ani, la nivelul întregii ţări au fost finalizate lucrări de consolidare la doar 14 clădiri, dintre care 12 în Bucureşti, pentru celelalte blocuri nefiind primite solicitări din partea proprietarilor.

Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.

SURSA: Mediafax