forta, mercurialul, efectele politicilor paguboase din agricultura. Ideea, pornita initial de la primarul Capitalei, Traian Basescu, a fost iute imbratisata de catre guvernanti. Analistii afirma insa ca ieftinirea produselor agricole din pietele agroalimentare nu se face prin masuri coercitive, ci prin politici agricole intelepte, care au lipsit, din pacate, in perioada tranzitiei. „Toate guvernele postdecembriste au indreptat subventiile exclusiv pentru cresterea productiei agricole. Neglijarea filierei de marketing a produselor agricole, de la producator la consumator, i-a izolat pe fermieri de centrele de consum”, afirma Gabriel Popescu, cercetator in domeniul economiei agrare. Potrivit profesorului Popescu, efectul cel mai vizibil al acestor politici gresite este aparitia „speculantilor”, care nu fac decit sa uneasca, in conditiile impuse de ei, cererea cu oferta.In aceste conditii, instituirea mercurialului, adica a unor preturi maxime pentru fructe si legume, nu ar „starpi” specula, ci doar ar muta pietele in locuri insalubre, aflate in afara controlului sanitar. Aici comerciantii nu ar face decat sa-si reia „politica de preturi” practicata anterior. Principalii pierzatori ar fi tot orasenii, care, dupa o perioada scurta de ieftiniri, vor cumpara produse mai scumpe si de calitate mai proasta ca in prezent. Statele dezvoltate au rezolvat de mult problema „speculantilor”, recurgand la o serie de stimulente, care i-au determinat pe fermieri sa se asocieze in vederea vanzarii in comun a produselor. Efectul direct al acestor politici a fost stabilitatea preturilor la consumatorul urban si cresterea veniturilor fermierilor. In ultimii 14 ani insa, agricultorii nostri nu au avut parte de subventii pentru dezvoltarea unei infrastructuri comune, necesare vanzarii produselor (depozite, masini de calibrat si ambalat, mijloace de transport etc.). „Prima masura de liberalizare a pietei agricole a fost, in 1990, desfiintarea mercurialului. Este paradoxal, dar explicabil, de ce se vehiculeaza acum reintroducerea mercurialului. Vorbim despre o masura populista, fara sanse de a scoate „la lumina” agricultura sau a proteja consumatorul urban”, mai arata Gabriel Popescu. „Introducerea mercurialului este o gluma buna. si Ceausescu a incercat acelasi lucru si a stimulat practic piata neagra a legumelor si fructelor”, considera si Gheorghe Glaman, presedintele Societatii Horticole din Romania (SRH) patronatul producatorilor de legume si fructe. Nici importatorii nu agreeaza ideea mercurialului. „Ne intoarcem iar de unde am plecat, la controlul preturilor? Eu cred totusi ca sunt zvonuri, nu vom avea mercurial”, afirma Cristea serbanoiu, directorul firmei de import-export Sermati.In timp ce fantasma controlului administrativ al preturilor mai bantuie inca prin mintile politicienilor nostri, deficitul comercial cu produse agricole se adanceste. Nu ar fi de mirare deci sa auzim in curand de interzicerea importurilor.
Un miliard de euro deficit
· La sfarsitul primului semestru al acestui an, importurile de produse agroalimentare au atins 848,2 milioane de euro, in timp ce exporturile nu au depasit 228 de milioane, rezultand un deficit de 620 de euro
· Cerealele, tutunul si tigarile au reprezentat 30% din totalul importurilor anului 2003
· Anul trecut, deficitul comercial din domeniul agroalimentar a „sarit” de un miliard de euro, cifra care ar putea fi depasita la sfarsitul lunii decembrie 2004, avand in vedere deficitul pe primele sase luni ale anului 2004
· Volumul importurilor de fructe si legume a crescut constant in ultimii patru ani, ajungand in 2003 la 98,5 milioane de euro, fata de 75,1 de milioane in 2000.
