Prin schimbarea sistemului de accizare i domeniul producerii de tigarete nu se doreste, de fapt, atragerea mai multor resurse de bani la punga comuna a statului, ci un ajutor dat Societatii Nationale Tutunul Rominesc, aflata deja itr-un moment de dificultate financiara.Se pare ca intentia guvernului Nastase este de a se itoarce la sistemul diferentiat de accizare perceput pina acum doi ani. Pina la 31 octombrie 1999, statul percepea o acciza de 20% din pretul fabricii, plus 7,5 ECU la mia de tig
Prin schimbarea sistemului de accizare i domeniul producerii de tigarete nu se doreste, de fapt, atragerea mai multor resurse de bani la punga comuna a statului, ci un ajutor dat Societatii Nationale Tutunul Rominesc, aflata deja itr-un moment de dificultate financiara.
Se pare ca intentia guvernului Nastase este de a se itoarce la sistemul diferentiat de accizare perceput pina acum doi ani. Pina la 31 octombrie 1999, statul percepea o acciza de 20% din pretul fabricii, plus 7,5 ECU la mia de tigari. insa exista o reducere de 35% pentru cei care folosesc i producerea de tigari 50% tutun rominesc. De aceasta facilitate a beneficiat exclusiv SNTR, pentru ca era singurul producator intern care folosea tutunul rominesc. De la 1 noiembrie 1999, sistemul de accizare a devenit unic pentru toti producatorii, fara sa mai existe vreo reducere. Respectiv, 25% din pretul de vinzare cu amanuntul plus 2 euro pe mia de tigari, acciza valabila ica si astazi. Masura a fost salutata de marile companii multinationale producatoare de tigari, isa neagreata de SNTR.
Datoria actuala a SNTR (oprita deocamdata de la privatizare), de peste 2.360 miliarde de lei, fata de bugetul statului si care a fost reesalonata de curind, este efectul acelui act normativ de acum doi ani, prin care nivelul accizelor a fost adus la acelasi numitor comun pentru toti producatorii de tigari prezenti pe piata romineasca.
Pe de alta parte, implementarea acestui sistem a dus si la un lucru bun. in 2000, veniturile bugetare din accizele la tutun icasate de la companiile multinationale au crescut cu 40% fata de anul 1999. in timp ce SNTR nu-si mai permitea sa vireze statului banii pe accize, acumulind datorii de mii de miliarde, British American Tobacco, JTI, Philip Morris si Papastratos au platit catre buget 4.200 de miliarde de lei numai pe accize.
Orice crestere de accize ar duce automat la cresterea preturilor pentru toate tigarile. in aceasta situatie, marile companii se tem ca vinzarile lor se vor prabusi, iar contrabanda cu tigari isi va face loc cu brio din nou pe piata romineasca. Nu ca acest fenomen nu ar mai exista, dar i ultimii doi ani contrabanda s-a redus substantial, o data cu adoptarea sistemului de 2 euro/mia de tigari plus 25% din pretul cu amanuntul, dupa cum sustin surse din Garda Financiara.
Trei ambasadori sustin actualele impozite
De la introducerea accizelor la tigarete, la 1 iulie 1993, si pina i prezent, legislatia i acest domeniu a suferit nu mai putin de 15 modificari ale sistemului de accizare. Rezultatul: instabilitate, nesiguranta investitiilor si a veniturilor bugetare, imposibilitatea construirii unor planuri de afaceri pe termen mediu si lung, sustin la unison reprezentantii celor patru companii multinationale. Pozitia dura pe care au adoptat-o acestia i urma lansarii ideii de crestere a acizelor, de a se retrage de pe piata, a tulburat apele i guvernul Nastase. Atit primul-ministru, Adrian Nastase, cit si ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, au fost bombardati de petitii si scrisori venite si din partea ambasadorilor Japoniei, Marii Britanii, SUA, tarile de origine ale marilor producatori de tigarete, prezente i Rominia de citiva ani buni.
De exemplu, ambasadorul Japoniei, Hidekata Mitsuhash, dupa ce isi exprima speranta ca decizia guvernului romin se va lua nu numai din punctul de vedere al sporirii veniturilor la bugetul statului, ci si din punctul de vedere al crearii unui mediu stabil si favorabil dezvoltarii afacerilor, aminteste itr-o paranteza ca tocmai la iceputul acestei luni, guvernul Japoniei s-a angajat sa acorde Rominiei un imprumut i vederea reabilitarii caii ferate Bucuresti – Constanta.
Pina i prezent, singurul lucru obtinut de trimisii marilor companii la discutiile cu oficialii romini a fost aminarea cu ica trei saptamini a schimbarii sistemului de accizare. De partea cui se va iclina balanta, ramine de vazut. Numai ca mai marii Ministerului Finantelor nu ar trebui sa uite proverbul: nu da vrabia din mina pe cioara de pe gard.