De multi ani, termenul de hacker s-a folosit i mod eronat i mass-media internationala si nu numai. in majoritatea cazurilor, „baietii rai” erau de fapt crakeri. Astfel, majoritatea oamenilor cred acum ca un hacker este cel care se ocupa cu spargerea sistemelor de calcul si securitate. Acest lucru nu este adevarat si dezavantajeaza pe cei mai talentati dintre hackeri. Un hacker este o persoana foarte preocupata de aspectele ascunse si profunde ale unui sistem de operare.
Cel mai adesea, hackerii sunt programatori. Prin activitatea lor, hackerii pot obtine cunostinte avansate despre sistemele de operare si despre limbajele de programare ale acestora.
Ei stiu care sunt vulnerabilitatile interne pe care le prezinta un sistem, precum si motivele care au dus la aparitia lor. Hackerii cauta i mod constant noi cunostinte, fac public, gratuit, ceea ce descopera si niciodata nu distrug date i mod intentionat. Programatori fiind, cei mai multi dintre ei lucreaza la programe de securitate i vederea combaterii vulnerabilitatilor.
Un „cracker” este o persoana care sparge sau violeaza i vreun fel integritatea sistemelor de pe masini aflate la distanta, interzice serviciile de care ar trebui sa beneficieze i mod normal utilizatorii si, i general, cauzeaza probleme tintelor pe care le ataca. Crackerii pot fi usor diferentiati de hackeri prin simplul fapt ca actiunile lor au un scop distructiv.
Termenii sunt foarte bine atribuiti celor doua tipuri de persoane, isa sunt folositi gresit. Chiar si traducerea i romina a termenilor ne face sa vedem lucrurile mai simplu. „Hack” i limba engleza isemna „gaselnita” pe cind „to crack” iseamna „a sparge”.
Aceste definitii pot fi folosite i mod general, totusi exista multe diferente, una dintre acestea fiind legalitatea. Crackerii exista deoarece asa este natura umana, condusa deseori de dorinta de a distruge, si nu de a crea. Singura problema care conteaza aici este despre ce tip de crackeri vorbim. Unii crackeri sparg pentru profit. Acestia pot interveni direct i razboiul comercial dintre doua firme.
De exemplu, firma A doreste ca site-ul firmei B sa fie distrus. Exista crackeri de ichiriat, care, pentru un pret corespunzator, pot sparge aproape orice tip de sistem. Unii dintre acestia sunt implicati i activitati criminale, cum ar fi procurarea de liste TRW. Aceste liste sunt folosite pentru utilizarea cartilor de credit i numele celor de pe lista. Alte delicte ar fi clonarea telefoanelor mobile, scheme de piratare si alte fraude obisnuite.
Alti crackeri sunt doar niste copii care demonstreaza o extraordinara abilitate i asimilarea unor ialte cunostinte tehnice despre calculatoare. O istorie completa a crackingului depaseste cu mult scopul acestui articol, totusi tin sa subliniez ca problemele au aparut cind initial citiva pusti spargeau sistemul telefonic. Aceasta activitate purta numele de phreaking. Activitatea de phreaking iseamna activitatea prin care se ocolesc mijloacele de securitate ale unei companii telefonice (cu toate ca i realitate phreakingul tine mai mult de cunoasterea functionarii unui sistem telefonic, urmata de manipularea sa i interes propriu).
Existenta crackerilor este vitala, pentru ca daca nu ar exista, interesul i a crea softuri cit mai complexe si mai sofisticate din punctul de vedere al securitatii ar fi mult mai mic. Se poate argumenta ca daca nu ar exista crakeri, nu am avea nevoie nici de securitate, isa anumiti virusi si unele patrunderi i retea se fac i mod involuntar pentru ca Internetul nu este atit de sigur si nici nu avem siguranta ca va fi. Acum, exista un adevarat razboi itre hackeri si crackeri. Totusi sunt semne ca crakerii pierd teren, deoarce marile afaceri s-au orientat catre Internet, a crescut vertiginos cererea pentru instrumente de securitate patentate. Acest aflux de bani proveniti de la firme a dus la o crestere a calitatii instrumentelor de securitate.
Ba mai mult, proliferarea acestor instrumente s-a facut cu o viteza foarte mare si pentru o varietate de platforme. Pe masura ce timpul trece, crackerii vor fi pusi i fata unor icercari din ce i ce mai grele. Crackerii aflindu-se doar cu putin i urma programatorilor de softuri de securitate, activitate cu care se ocupa i general hackerii, exclusivitatea asociata cu statutul de cracker este o atractie puternica pentru adolescentii care vin din urma.
Exista numeroase dovezi ca majoritatea crackerilor, spre deosebire de hackeri, se retrag pina la urma. Ei ajung, uneori, administratori de sistem. Un cracker renumit conduce astazi un salon de Internet. Altul lucreaza la sistemele unei companii de linii aeriene din Florida. Toti acesti indivizi si-au abandonat preocuparile i schimbul existentei mai linistite si mai corecte.    

Hackeri
Richard Stallman: a iceput sa lucreze din 1971, i laboratorul de inteligenta artificiala de la MIT. Pentru software-ul dezvoltat a primit premiul 250k McArthur Genius. El este cel care a ifiintat fundatia Free Software Foundation, creind sute de utilitare si programe pentru UNIX, disponibile gratuit. Este un programator de exceptie.
Dennis Ritchie, Ken Thompson si Brian Kernighan: sunt programatori la Bell Labs, fiind toti implicati i dezvoltarea sistemului UNIX si a limbajului de programare C. Daca i-am fi eliminat din scena pe acesti trei indivizi, probabil ca nu am mai fi avut Internetul sau daca l-am fi avut, probabil ar fi fost mult mai putin functional. Chiar si azi acestia se mai ocupa cu artificii de programare, hacking. De exemplu, Ritchie lucreaza la Bell Labs la un nou sistem de operare, Palm 9, care va ilocui probabil UNIX-ul ca sistem standard de operare de retea.
Paul Baran, Rand Corporation: Baran facea hacking pe Internet iainte chiar ca notiunea de hacker sa apara. El a descoperit acest concept, iar eforturile sale au servit ca instrument de orientare pentru cei care l-au urmat.
Eugene Spafford: este profesor i stiinta calculatoarelor, recunoscut pentru munca sa la Universitatea Purdue. A fost implicat i crearea utilitarului COPSS (Computer Oracle Password and Security System), un sistem semiautomat care foloseste la protejarea retelei. De-a lungul anilor, Spafford a „produs” citiva studenti eminenti, iar numele sau este foarte respectat i acest domeniu.
Linus Torvalds: s-a iscris la cursuri de UNIX si de C la iceputul anilor ‘90. Un an mai tirziu, a iceput sa scrie un sistem de operare asemanator cu UNIX. Peste un an el a lansat un sistem pe Internet sub numlele de Linux. Astazi, Linux are o multime de sustinatori si are meritul de a fi singurul sistem de operare dezvoltat de programatori din toata lumea, multi dintre acestia neitilnindu-se niciodata. Linux nu are restrictii de copyright si este disponibil gratuit pentru oricine are acces la Internet.
Bill Gates si Paul Allen: inca din anii liceului, acesti indivizi originari din Washington se ocupau cu hackingul. Ambii sunt programatori talentati. incepind cu anii ‘80, ei au construit cel mai itins si cel mai plin de succes imperiu de pe Pamint. Printre succesele lor comerciale se numara: MS-DOS, Microsoft Windows, Windows ‘9x, Windows NT.

Crackeri
Kevin Mitnik: supranumit Condor este, probabil, cel mai cunoscut cracker din lume. Mitnik si-a iceput cariera ca pirat de telefonie (phreacker). inca i acei ani, Mitnik a spart cu succes orice tip de site securizat pe care vi-l puteti imagina, inclusiv (dar fara a se limita la) site-uri militare, corporatii militare, companii de software si alte firme cu activitati tehnoligice. inca adolescent, Mitnik a spart sistemul de comanda al apararii antiaeriene (North American Aerospace Defense Command). in 1997 el isi astepta sentinta pentru delicte federale comise i 1994-1995.
Kevin Poulsen: Urmind o cale asemanatoare cu a lui Mitnik, Poulsen este mai bine cunoscut pentru inexplicabila preluare a controlului asupra sistemului telefonic al companiei Pacific Bell. Poulsen si-a folosit odata acest talent pentru a cistiga un concurs la radio, al carui premiu era un Porsche. El a manipulat liniile telefonice asa icit apelul sau sa fie cel cistigator. De asemenea, Poulsen a spart aproape orice tip de site, avind isa o iclinatie pentru cele care contin date referitoare la aparare. Acest lucru rn
i-a complicat ultima perioada de ichisoare, care a durat cinci ani. Este cea mai lunga perioada pentru care a fost ichis un cracker i Statele Unite. Puolsen a fost eliberat i 1996 si, aparent, s-a retras.rn
Justin Tanner Peterson: cunoscut sub numele de Agent Steal, Peterson este renumit pentru spargerea unei agentii de credite pentru consumatori. Se pare ca Peterson este motivat mai mult de bani decit de curiozitate. Aceasta lipsa de principii a dus la caderea lui si a altora. De exemplu, o data prins, Peterson si-a tradat prietenii, printre care si Kevin Poulsen. Peterson a facut apoi o itelegere cu FBI-ul pentru a lucra sub acoperire.rn