Românii sunt deştepţi! Deşi părinţii lor, de regulă, nu au bani, copiii devin experţi în calculatoare, învaţă pe aparate neperformante, apoi îşi arată măiestria spărgând codurile computerelor de la NASA. Cred că am auzit de zeci de tineri care se iau la trântă cu computerele de la NASA. Acestea sunt ca un fel de sală de antrenament; nişte saci de box. Sigur, mulţi doar se laudă. Despre alţii, aflăm doar când îi descoperă americanii. Şi devin eroi. Ce băieţi deşt
Românii sunt deştepţi! Deşi părinţii lor, de regulă, nu au bani, copiii devin experţi în calculatoare, învaţă pe aparate neperformante, apoi îşi arată măiestria spărgând codurile computerelor de la NASA. Cred că am auzit de zeci de tineri care se iau la trântă cu computerele de la NASA. Acestea sunt ca un fel de sală de antrenament; nişte saci de box. Sigur, mulţi doar se laudă. Despre alţii, aflăm doar când îi descoperă americanii. Şi devin eroi. Ce băieţi deştepţi! Şi ce proşti americanii, cu codurile lor naive! Trebuie să vină tinerii români să le spargă codurile! Nătăfleţii ăia de adolescenţi americani obezi nu-şi propun să spargă codurile de la NASA! Ce fraieri! Sau ei ştiu altceva? Că, până la urmă, dacă te pui cu sistemul, tot eşti prins? Şi rişti să-ţi petreci restul zilelor la puşcărie? Oricum, tot fraieri sunt!
În ţară, hackerul român e privit cu o simpatie cu greu mascată. Titlurile din presă, comentariile de la televiziune, toate îl transformă într-un erou care a avut ghinion: l-au prins ăia pe care îi credea proşti. Adică aşa deştept a fost hackerul nostru, încât cei pe care el dorea să-i umilească prin deşteptăciunea sa i-au identificat calculatorul, au aflat cum îl cheamă şi în ce oraş locuieşte. Sunt tineri, o fac din teribilism, spun apărătorii infractorilor electronici; să nu fim prea aspri cu ei, că sunt băieţi deştepţi, să-i aducem pe drumul cel bun. Dar şi cei care-ţi fură banii de pe card, dacă ai avut neinspiraţia să plăteşti online, sunt tot băieţi deştepţi şi o fac tot din teribilism. Mărturisesc că mă interesează prea puţin ce IQ are cel care îmi fură banii; stând în faţa calculatorului sau băgându-mi mâna în buzunar, în autobuz. Amândoi sunt hoţi. Dacă vrei să pătrunzi în intimităţile NASA sau ale armatei americane, îţi asumi un risc; acela de a fi prins. Iar dacă eşti întreg la minte, ştii că astfel comiţi o infracţiune. Acelaşi risc şi-l asumă hoţul care intră în casa altuia, sperând că nu va fi prins de proprietar. Dacă ai intrat pe geam şi poliţia te găseşte în casa altuia, sigur că poţi să spui că eşti pasionat de mobilier şi ai vrut să măsori masa din sufragerie! Trebuie doar să fii foarte convingător.
Hackerii nu sunt nişte haiduci moderni! Ei nu iau de la bogaţi şi dau la săraci. Sunt nişte băieţi care acumulează frustrări pentru că ceilalţi nu le recunosc inteligenţa şi eşuează în infracţionalitate. Dar atâta timp cât opinia publică îi va privi cu simpatie, ca o dovadă vie a faptului că românul e deştept şi, din toată sărăcia, le-o trage îngâmfaţilor de americani sau bogătanilor de la bănci, vom produce hackeri pe bandă rulantă. Şi le vom distruge vieţile, dar vor fi trei zile celebri.