mare, fata de alte perioade similare“, spune Emil Deznan, administratorul pietii Obor, apartinand firmei Targuri, Oboare, Piete (TOP) Arad. De fapt, cresterea numarului de cumparatori din targul aradean nu este alte ceva decat urmarea exploziei de oferte de haine second-hand. Primele haine second-hand au fost introduse in vestul tarii imediat dupa 1989, urmand ca volumul acestora sa aiba diferite evolutii, in functie de cererea pietii, dar si de maiestria comerciantilor in a fenta autoritatile de la frontiere. Acum insa, asistam, se pare, la o noua redimensionare a comertului cu haine la mana a doua, practicat in special in judetele Arad, Timis si Bihor. Asa se face ca in piata Obor din Arad oferta cu haine importate din Europa Occidentala este de-a dreptul impresionanta, cunoscatorii estimand-o la peste 40 de miliarde de lei lunar. O situatie asemanatoare se intalneste si in targurile din Oradea si Timisoara, locuri unde sute de intreprinzatori obtin profituri semnificative de pe urma comertului cu haine second-hand. Volumul real al pietii este dificil de cuantificat, deoarece vanzatorii nu expun niciodata toata marfa pe tarabe. De regula, produsele sunt transportate la piata cu autoturismele, de unde se scot treptat, in masura in care merg vanzarile. Practic, din aceste piete iti poti cumpara absolut orice articol de imbracaminte sau incaltaminte doresti, incepand de la ciorapi, batiste, camasi, tricouri, pardesii, blugi, pantaloni, fuste, rochii, pana la haine de blana sau diferite accesorii vestimentare. Preturile acestora, aproape indiferent de sortiment, variaza intre 20 si 30 de mii de lei si doua-trei milioane de lei. Blugii, de exemplu, costa intre 30 de mii de lei si 350 de mii de lei, in functie de gradul de uzura. La fel se intampla si cu sacourile, camasile, pantalonii sau fustele. Care este explicatia? Toate preturile variaza, in primul rand, in functie de cheltuielile facute de vanzator de la achizitionarea marfii pana se ajunge cu ea in Obor. Astfel, daca hainele au fost cumparate anglo din Germania, de exemplu, la un pret foarte convenabil, iar cheltuielile de transport au fost si ele acceptabile, in piata produsele ajung sa coste mai putin. In cazul in care, dimpotriva, comerciantul a avut mai multa bataie de cap cu introducerea in tara a bunurilor, acestea vor avea preturi ceva mai mari.Ce sunt, de fapt, hainele second-hand? Desi in traducere libera inseamna haine la mana a doua, adica imbracaminte folosita, o mare parte a acestora, poate peste 50 la suta, este constituita din produse de calitate superioara, unele fiind chiar noi. Ele provin din tarile Europei Occidentale, fiind introduse in Romania, de cele mai multe ori, pe cai semilegale. In Germania, de exemplu, exista anumite centre de colectare, de unde romanii le cumpara la preturi ce variaza intre 20-50 de centi pe kilogram. Hainele ajung in centrele cu pricina fie pentru ca au mici defecte de fabricatie, unele aproape insesizabile, fie pentru ca, dupa ce le-au cumparat din magazin, nemtilor nu le-au mai placut. De asemenea, o parte dintre haine sunt transportate in aceste centre direct de fabrici, deoarece au ramas cu ele pe stoc. „In loc sa le neutralizeze sau sa le depoziteze, germanii opteaza pentru o varianta mai ieftina, transportul la centrele de colectare“, explica un comerciant din Arad.O data achizitionate din Occident, hainele ajung in tara pe diverse cai, in cele mai multe cazuri insa fara acte.,,Chiar daca uneori mai avem ceva acte de forma, niciodata nu facem pe toata marfa. Preferam sa ne intelegem cu vamesii, ca e mai ieftin. Pai, daca am plati tot felul de taxe, noi ce-am mai castiga?“, marturiseste un comerciant din Oradea. Asa se explica faptul ca, in locatiile de acest gen, preturile sunt mai mici cu circa 70-90 la suta fata de cele practicate la produse similare in magazinele obisnuite.
Avantajul pretului extrem de mic este greu de combatut
Comerciantii clasici, care isi valorifica produsele prin magazine specializate, spun ca in aceasta perioada, concurenta neloiala facuta de catre bisnitarii de haine second-hand atinge cote alarmante. Ionel Dat, managerul celui mai mare complex comercial din Arad, Scala SA, afirma ca proliferarea comertului cu haine la mana a doua diminueaza vanzarile cu acte, cu pana la 30 la suta. „Culmea este ca, desi nu ofera nici un fel de garantie pe produse, lumea ii cauta. Eu cred ca acest tip de comert ne diminueaza vanzarile cu circa 30 la suta. Sigur, explicatia sta in preturile practicate“, spune Ionel Dat.Viorica Duma, vicepresedintele Sindicatului Solidaritatea 2002, care reprezinta interesele agentilor economici din targurile aradene, spune ca, actualmente, din cauza concurentei neloiale facute de catre vanzatorii ambulanti de second-hand, interprinzatorii cu firme vand cu pana la 50 la suta mai putin. „Parerea mea este ca in Obor, de exemplu, intr-o luna de zile se vinde marfa second-hand in valoare de peste 40 de miliarde de lei. In aceste conditii, veniturile comerciantilor care lucreaza cu acte sunt diminuate cu 50 la suta“, apreciaza Viorica Duma.Monica Fufezan, managerul Moda SA, producator aradean de confectii, recunoaste ca marfa second-hand este, de regula, de o calitate buna, iar preturile acestor produse sunt mai mici cu pana la 80 la suta, comparativ cu cele din magazinele clasice. „Dupa mine, ofensiva vanzatorilor de second-hand micsoreaza veniturile celorlalti comercianti cu pana la 40 la suta, in functie de sezon si de evolutia puterii de cumparare a oamenilor“, declara Monica Fufezan.
Preturi la haine second-hand
Blugi 20.000-100.000 lei
Bluze 15.000-150.000 lei
Pantaloni 10.000-60.000lei
Treninguri 30.000- 200.000 lei
Haine de piele 500.000-3.000.000 lei
Lenjerie intima 10.000-50.000 lei
Tricouri 20.000-100.000 lei
Sacouri 100.000- 300.000 lei
Costume barbati 150.000-300.000 lei
Costume femei 200.000-350.000 lei
Costume de baie 30.000-150.000 lei
Fuste 10.000-150.000 lei
Ciorapi femei 5.000-20.000 lei
Posete 50.000-250.000 lei
Pantofi dama 50.000-350.000 lei
Pantofi barbati 50.000-200.000 lei
