Pentru unii români, în special tineri, specialităţile occidentale sau arăbeşti din fast-food-uri surclasează bucătăria tradiţională.
În anumite perioade ale zilei sau săptămânii, amatorii de hamburgeri, shaorma, kebab sau specialităţi de pui prăjit iau cu asalt localurile care au în meniu astfel de produse. Dar cele mai căutate sunt unităţile care au ştiut să se adapteze unui consumator ale cărui gusturi se schimbă în timp, respectiv cele care şi-au diversificat oferta, trecând în meniu nu numai preparate exclusiv pe bază de carne, ci şi o mare varietate de salate, sucuri naturale şi fructe.
Pentru a vedea notorietatea de care se bucură fast-food-urile din România, care dintre ele sunt cele mai frecventate, cum se ia decizia de alegere a unui anumit restaurant de acest gen, motivaţiile de consum şi preparatele/meniurile comandate cel mai des, ISRA Center Marketing Research a realizat, în exclusivitate pentru revista Capital, o cercetare la nivel naţional urban. Eşantionul a fost alcătuit din 952 de respondenţi, adulţi cu vârsta între 20 şi 60 de ani, dintre care 679 au fost eligibili pentru respectivul studiu, în sensul că obişnuiesc să meargă în fast-food-uri.
Potrivit rezultatelor cercetării, bucureştenii sunt cei mai informaţi cu privire la acest subiect, evident, datorită şi faptului că în Capitală s-au dezvoltat cele mai cunoscute nume din industria de profil şi că unele dintre ele nu s-au extins în provincie.
La nivel naţional, McDonald’s, KFC şi Spring Time sunt primele trei restaurante cu servire rapidă despre care respondenţii au declarat fie că au mers cel puţin o dată, fie că le frecventează în mod regulat, fie că le preferă. În topul celor mai cunoscute fast-food-uri au mai fost menţionate: Papa Bun, Sheriff’s, Gregory’s, Everest, Snack Attack, Maverick, Mado, Planet Dinner şi Daylight Donuts. Respondenţii au recunoscut şi alte peste 100 de nume de pe lista ISRA Center, cele mai multe din provincie. Acestea deţin ponderi mult mai mici, dar cumulat ajung la aproape 40 de procente.
Pentru jumătate dintre persoanele intervievate, curăţenia localului este primul aspect care contează în alegerea unui fast-food. Printre alte criterii de care se ţine cont menţionăm: preţurile practicate, gama de produse oferite, meniurile speciale, calitatea servirii, promptitudinea, amabilitatea personalului, apropierea faţă de locuinţă, serviciu sau şcoală.
În ceea ce priveşte motivaţiile de consum, răspunsurile au fost extrem de diferite, de la „astfel pot să iau masa rapid“, la „pentru distracţia copiilor“, „pentru atmosferă“ sau „pentru că nu am soţie care să-mi gătească“.
Fast-food-ul, un barometru al puterii de cumpărare
Potrivit studiului ISRA Center, restaurantele McDonald’s au cea mai mare notorietate în rândul românilor, fiind menţionate de majoritatea persoanelor intervievate: 57%, spontan, iar 99%, asistat. De asemenea, 73% dintre respondenţii care obişnuiesc să frecventeze fast-food-urile au afirmat că merg des la McDonald’s, iar 95%, că au fost cel puţin o dată.
„Noi nu ne considerăm în mod direct un competitor al restaurantelor clasice şi nici al bucătăriei tradiţionale“, precizează Cristian Savu, director de comunicare la McDonald’s România. „Niciodată nu am dorit să ne substituim acestora, ci am venit cu o ofertă aparte şi condiţii cu totul speciale, ca mod de servire şi ambient. De la bun început, am oferit facilităţi clienţilor noştri, fără a fi obligaţi în acest sens de legislaţie sau de diferite norme europene, cum ar fi spaţii amenajate pentru persoanele cu handicap“, adaugă Cristian Savu.
Încă din iunie 1995, când s-a deschis prima unitate, s-a luat decizia de a nu se fuma în restaurantele McDonald’s din România. A fost opţiunea managementului local, iar percepţia clienţilor, de la adolescenţi, la (mai ales!) părinţii acestora, a fost cea aşteptată, în sensul că au apreciat acest lucru.
Timp de nouă ani, în România, McDonald’s a lucrat pe pierderi. A fost o politică asumată, care viza potenţialul imens al pieţei, pe termen lung, şi mai puţin profitul imediat. Astfel că, de-a lungul timpului, s-au investit sume considerabile în dezvoltarea reţelei.
„În ultimii trei – patru ani, am sesizat o reală îmbunătăţire a nivelului de trai şi al veniturilor populaţiei, noi fiind un foarte fin barometru al puterii de cumpărare a românilor. S-a văzut că au crescut veniturile şi acest lucru s-a simţit şi în ceea ce ne priveşte – desigur, în mod pozitiv. Având în vedere aceste aspecte, precum şi recenta aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană şi faptul că oamenii sunt din ce în ce mai ocupaţi, consider că există toate premisele ca piaţa românească să se dezvolte foarte mult pe segmentul reţelelor de restaurante cu servire rapidă“, concluzionează Cristian Savu.
Potrivit studiului ISRA Center Marketing Research, există totuşi un procentaj considerabil de non-consumatori: 28% dintre respondenţi au declarat că nu sunt interesaţi de fast-food-uri. Cu siguranţă, însă, acest lucru nu va împiedica potenţialii investitori să considere România atractivă pentru deschiderea de noi localuri de acest tip sau pentru expansiunea reţelelor deja existente.
Frecventarea diferitelor tipuri de localuri
– cel puţin o dată pe lună –
Fast-food-uri 53,8%
Pizzerii 48,9%
Cofetării 43,2%
Terase 42,8%
Baruri/ cluburi/ Pub-uri 40,7%
Cafenele 40,1%
Restaurante clasice 24%
Baza: 679 de persoane care obişnuiesc să frecventeze respectivele localuri
