Personal, prima zi pe care o am liberă şi în care va putea fi stabilit termen pentru începerea verificării unui dosar nou este 1 iunie 2014“, arată, pentru Capital, Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti. În fapt, instituţia pe care o conduce va simţi cel mai puternic şocul generat de implementarea noului Cod de procedură civilă. Noile prevederi redefinesc competenţele instanţelor din România. La tribunale vor veni dosare noi atât de la instanţele inferioare, adică judecătorii, cât şi de la cele superioare, curţi de apel. Dacă până la intrarea în vigoare a noului Cod intrau la judecătorii toate procesele care aveau o valoare estimată  de sub 500.000 de lei, din 15 februarie, rămân doar procesele cu o valoare estimată mai mică sau egală cu 200.000 de lei. În plus, procesele de drept fiscal a căror valoare este mai mică de un milion de lei ajung tot la tribunale. Până acum, procesele cu valori mai mari de 500.000 de lei mergeau la Curtea de Apel. Cele două modificări majore vor genera un adevărat tsunami de dosare noi care vor veni către tribunale. „Din estimările noastre, volumul de muncă va creşte cu cel puţin 30%, într-o primă fază. Având în vedere că la Tribunalul Bucureşti sunt aproximativ 500.000 din cele 2 milioane de dosare din întreaga ţară, vorbim despre cel puţin 150.000 de dosare noi“, ne-a explicat Laura Andrei. Magistratul spune că cea mai afectată este secţia de Contencios administrativ, unde cei 19 judecători vor primi aproximativ 30.000 de dosare noi. Potrivit unei evaluări interne, pe secţia de contencios, unde se judecă litigiile dintre persoane fizice sau juridice şi instituţii ale statului, primele termene vor fi stabilite în aprilie 2014. Fac excepţie doar „urgenţele“, o mică parte din total, care intră în procedura de verificare în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii de către reclamant. De altfel, spune  preşedintele TMB, niciun judecător din secţiile civile sau din secţia de contencios administrativ nu va avea posibilitatea de a intra în procedura de verificare prealabilă a proceselor noi mai devreme de 2014. Stabilirea termenelor de judecată este făcută de către un soft special (ECRIS), care a fost adaptat la prevederile din noul Cod de procedură civilă. Programul ia în seamă încărcarea pe fiecare judecător în parte şi stabileşte când ar avea prima zi liberă pentru a începe procedurile de verificare. Până atunci, procesele aflate deja în desfăşurare se judecă pe vechile reguli. Procedura de verificare prealabilă constituie şi ea o noutate şi presupune că ambele părţi din proces să fie înştiinţate înainte de fixarea primului termen de judecată. Astfel, după depunerea cererii de către reclamant este înştiinţat şi pârâtul. Acesta din urmă va redacta o întâmpinare care, prin intermediul judecătorului, va fi comunicată reclamantului. Abia după aceea se stabileşte primul termen de judecată.

Ambele părţi implicate în proces trebuie să fie foarte atente la amănunte, pentru că altfel riscă să tergiverseze şi mai mult procesul. De exemplu, lipsa unui document care să dovedească faptul că reclamantul a participat la şedinţele obligatorii de informare, constituie motiv de amânare.

De asemenea, judecătorul va face şi o estimare a duratei procesului.

„Noi am decis să facem o analiză pur statistică, pe mai multe tipuri de dosare. Din această analiză a rezultat o perioadă durată medie de judecată. Aceste date le-am pus la dispoziţia judecătorilor care le vor putea utiliza pentru a estima durata proceselor. Bineînţeles, va conta şi experienţa personală a fiecărui judecător“, explică Laura Andrei criteriile pe baza cărora judecătorul va estima cât durează procesul.

Nevoi mari, fonduri după bugetul auster

Un studiu realizat la sfârşitul anului trecut de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arăta că impactul financiar al aplicării noilor coduri civile va fi de peste 700 de milioane de lei în trei ani. Aceşti bani ar trebui alocaţi pentru „infrastructură fizică, infrastructură IT, cheltuieli salariale şi dotări speciale“. Cu toate acestea, Guvernul a decis suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe 2103 cu doar 10 milioane de lei, sumă care e departe de a reprezenta o treime din necesarul calculat de CSM. În cazul Tribunalului Bucureşti, lucrurile sunt chiar mai serioase decât la alte instanţe. „Şi fără intrarea în vigoarea a noului cod noi avem deficienţe de infrastructură. Computere n-au mai fost achiziţionate din vremea doamnei ministru Stănoiu (nr: 2000-2002), imprimantele numai noi ştim cum le întreţinem, vom avea o problemă chiar şi cu spaţiile de depozitare, care trebuie mărite. Mai mult, chiar dacă procedura de licitaţie începe mâine, tot durează până în 2014 să se încheie“, spune Laura Andrei. Magistratul arată însă că cea mai mare problemă este legată de personal, şi nu atât judecători cât grefieri şi personal auxiliar. „Am cerut CSM şi ne-a fost aprobată, iniţial, o suplimentare a numărului de judecători cu 15 persoane. În final au rămas doar 8 locuri. Problema cea mai mare este însă la grefieri,unde volumul de muncă va creşte de zece ori. Am primit o suplimentare de 30 de locuri însă, chiar şi aşa va fi greu să găsim persoanele potrivite. Grefieri nu se găsesc pe stradă“, arată preşedintele Tribunalului Bucureşti.

La instanţele superioare este linişte
Îngrijorarea de la Tribunal nu se regăseşte şi la Curtea de Apel Bucureşti.   Nici nu ar exista motive din moment ce, în acest caz, mai mult pleacă dosare decât vin. Tocmai de aceea, primele termene de judecată pe noul C

od de procedură civilă sunt mai mult decât rezonabile. „În majoritatea cauzelor înregistrate pe rolul secţiilor Curţii de Apel Bucureşti, au fost acordate termene în lunile martie, aprilie şi mai 2013. Excepţie fac Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, secţie la care, până la data verificărilor, termenele acordate în cauzele nou-intrate au ajuns în luna iunie, şi Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, secţie la care în cauzele înregistrate în recurs, termenele acordate se întind până în luna octombrie 2013“, spune judecătorul Daniel Grădinaru, conducătorul Biroului de Informare. Curţile de apel vor avea o importanţă sporită în condiţiile în care, pe noile prevederi, dosarele se vor judeca doar pe fond şi în apel, fiind, eliminat recursul.

150 de mii de dosare noi va primi Tribunalul Bucureşti, care deja este cea mai mare instanţă din ţară cu aproximativ un sfert din total

La secţia de Contencios administrativ şi la toate secţiile civile, procesele noi nu vor putea intra în verificare mai devreme de 2014. Laura Andrei, preşedinte TMB

Cheltuieli mai mari pentru părţi
Noile reglementări aduc un plus de cheltuieli pentru persoanele fizice şi firmele care se vor judeca în civil în România. În primul rând, se dă o mai mare importanţă procedurilor de mediere care, în anumite situaţii, devin chiar obligatorii. În al doilea rând, administratorii de firme nu se vor mai putea reprezenta singuri în instanţă. Conform noilor prevederi, ei sunt obligaţi să angajeze fie un avocat, fie un jurist pentru a pune concluzii. De altfel, în noile condiţii, unui nespecialist i-ar fi şi mult mai greu să se reprezinte singur. Nu în ultimul rând, potrivit noului Cod de procedură civilă, toate persoanele juridice care conţin în denumire sintagma „societate comercială“ vor trebui să o înlocuiască cu denumnirea simplă „societate“. Astfel, în termen de doi ani, câteva sute de mii de oameni vor fi nevoiţi să facă drumuri la Registrul Comerţului pentru a schimba denumirea firmei.